Avertisment crunt în Europa, după explozia costurilor. Sute de mii de oameni ar putea rămâne fără job
Într-o astfel de situație se află producătorul de oţeluri inoxidabile Aperam. Acesta a fost obligat să oprească producţia odată cu explozia preţurilor la energie, în ciuda faptului că are patru turbine eoliene şi peste 50.000 de panouri fotovoltaice la combinatul său de la Genk, estul Belgiei.
În momentul de față, compania plăteşte în fiecare lună pentru energie o sumă comparabilă cu cât plătea înainte într-un an şi de aceea a decis să oprească producţia la o facilitate care în mod normal avea 300 de angajaţi, notează reuters.com
„Avem soluţii temporare pentru a trece peste o anumită perioadă dar asta nu poate dura mai mulţi ani. Dacă asta se va întâmpla, vom vedea o dezindustrializare în sectoare ca al nostru iar Europa va deveni dependentă de importuri”, a declarat directorul pentru Europa de la grupul Aperam, Bernard Hallemans.
Importurile în Europa au crescut până la 40%
În mod normal, lucrările de mentenanţă din timpul verii ar fi plafonat producţia la 80% din capacitate dar Hallemans spune că începând de la finele lunii iunie producţia este la aproximativ 50% din capacitate, după ce Rusia a redus drastic livrările de gaze spre Europa, ducând preţurile la noi valori record.
Importurile în Europa, în principal din Asia, unde preţurile la energie sunt mult mai mici, au crescut de la 20-25% în 2020 şi 2021 până la 40%, urcând la un maxim de aproximativ 50% în ultimele săptămâni.
Hallemans spune că Europa trebuie să vină cu răspunsuri
Potrivit unui raport elaborat anul trecut de firma de consultanţă McKinsey, oţelul contribuie cu o valoare adăugată de 83 de miliarde de euro la economia regiunii şi angajează în mod direct 330.000 de persoane.
Comisia Europeană susţine că măsurile pe care le-a luat au protejat 195.000 de locuri de muncă în industria siderurgică în 2021, însă criticii subliniază că diferenţa dintre costurile la energie este acum atât de mare încât importurile de oţel pot fi mai ieftine chiar şi cu tarifele suplimentare.
În ceea ce priveşte energia, UE nu a reuşit să cadă de acord asupra unei plafonării a preţului la gaze dar sprijină un plan care prevede redistribuirea veniturilor în exces de la producătorii de electricitate către utilizatori.
Hallemans susţine că plăţile potenţiale care ar putea fi acordate unor producători precum Aperam sunt neclare şi ar putea dura mai multe luni până când vor fi plătite, în condiţiile în care preţurile la energie sunt la un maxim istoric tocmai când Aperam încearcă să încheie contracte anuale cu clienţii.
În Germania, o ţară puternic dependentă de gazele ruseşti pentru funcţionarea economiei sale dependentă de exporturi, industria siderurgică se confruntă cu costuri suplimentare cu energia de până la 10 miliarde de euro, aproximativ un sfert din cifra de afaceri anuală a sectorului, la care se adaugă costuri suplimentare cu tranziţia verde.
„Dacă nu facem ceva acum, o iarnă de dezindustrializare ne ameninţă în Germania”, a avertizat preşedintele Federaţiei germane a oţelului (WV Stahl), Hans Juergen Kerkhoff.
Grupul ThyssenKrupp Steel Europe şi-a redus deja producţia în Germania, în condiţiile în care clienţii sunt reticenţi având în vedere recesiunea incipientă şi preţurile la energie care pun în pericol competitivitatea internaţională. La rândul său, ArcelorMittal a oprit unele furnale în Germania, precum şi în Franţa, Polonia şi Spania şi prognozează că în trimestrul patru producţia de oţel a Europei va fi cu 17% mai mică decât în perioada similară a anului trecut.
Adolfo Aiello, adjunctul directorului Eurofer, organismul de lobby al sectorului siderurgic european, spune că dacă criza energetică nu va fi rezolvată pe termen scurt, opririle temporare ale activităţii ar putea deveni mai permanente şi se vor aplica şi altor sectoare cu un consum intensiv de energie cum sunt producţia de îngrăşăminte şi chimicale.
Eurofer a subliniat că situaţia s-a înrăutăţit semnificativ de la prognoza sa din august, conform căreia consumul de oţel în Europa va înregistra un declin modest de 1,7% în acest an, urmând ca în 2023 să înregistreze o revenire solidă de 5,6%.
