Avertisment cu privire la climă. Una dintre cauzele majore identificate de experți este creșterea continuă a consumului global de energie, care încă se bazează în mare parte pe combustibili fosili. Emisiile de gaze cu efect de seră rămân ridicate, iar tranziția energetică spre surse regenerabile nu avansează într-un ritm suficient de rapid pentru a compensa această tendință. Autorii studiului subliniază că evaluările climatice actuale nu reflectă în mod realist sensibilitatea climei la emisiile de gaze cu efect de seră, ceea ce ar putea însemna o accelerare a procesului de încălzire globală.
Climatologul american James Hansen a lansat un avertisment cu privire la climă
Analiza cercetătorilor ia în considerare și efectele modificărilor reglementărilor din sectorul maritim, implementate în 2020. Acestea au dus la o reducere a emisiilor de sulf, un compus care reflectă lumina solară înapoi în spațiu și contribuie astfel la răcirea atmosferei. Studiul sugerează că impactul acestei schimbări asupra încălzirii globale a fost subestimat, ceea ce ar putea accelera creșterea temperaturilor medii globale.
O altă concluzie a cercetării se referă la sistemul de circulație Atlantic-Meridional (AMOC), un ansamblu de curenți oceanici cu un rol important în reglarea temperaturilor. Autorii estimează că acest sistem ar putea înceta să funcționeze în următoarele două-trei decenii, în principal din cauza topirii accelerate a ghețarilor. Oprirea AMOC ar putea avea consecințe majore, inclusiv o creștere semnificativă a nivelului mării, care ar putea ajunge la mai mulți metri. Această situație ar marca un punct critic în schimbările climatice, având implicații pe termen lung pentru regiunile de coastă și fenomenele meteorologice extreme.
„Obiectivul de 2°C este mort”, a declarat James Hansen în cadrul unei prezentări, conform AFP.
Retragerea SUA din acord îi pune credibilitatea sunt semnul întrebării
Conform previziunilor incluse în studiu, temperatura medie globală ar urma să depășească constant pragul de 1,5°C față de perioada preindustrială în anii următori, urmând să atingă 2°C până în 2045. Această proiecție sugerează o accelerare a procesului de încălzire, ceea ce ar putea amplifica efectele schimbărilor climatice asupra ecosistemelor și populației.
Acordul de la Paris, semnat în urmă cu aproape un deceniu de majoritatea statelor lumii, prevedea menținerea creșterii temperaturii globale sub 2°C, cu un obiectiv preferabil de 1,5°C. Cu toate acestea, studiul recent pune sub semnul întrebării fezabilitatea acestor ținte, mai ales în contextul actual al consumului energetic și al emisiilor globale.
În plus, retragerea SUA din acest acord ar putea influența capacitatea comunității internaționale de a implementa măsuri, cât și credibilitatea acordului.
