Escrocheriile bancare evoluează rapid, punând în pericol siguranța financiară a cetățenilor. Atacatorii cibernetici au dezvoltat o metodă nouă și ingenioasă de fraudare a utilizatorilor prin intermediul apelurilor telefonice.
Această tehnică complexă exploatează încrederea persoanelor și poate duce la pierderi semnificative din conturile bancare. Specialiștii atrag atenția asupra faptului că protecția împotriva acestor metode necesită o mai bună educație digitală și vigilență sporită.
Atacatorii cibernetici: Noua metodă de fraudare bancară în România
În ultima perioadă, tot mai mulți români au fost ținta unor escrocherii bine organizate, bazate pe apeluri și mesaje care par a fi autentice.
Deși metodele de fraudare sunt diverse, noua schemă implică apeluri telefonice de la persoane care pretind a fi reprezentanți ai băncilor sau alte entități de încredere. Odată ce victima cade în capcană, infractorii obțin acces la informații financiare sensibile.
„Se numește social engineering, adică atacatorul nu atacă sistemul informatic, ci atacă utilizatorul final. Mijlocul prin care ajunge să obțină foloase financiare în 99% din cazuri este prin a înșela încrederea persoanei cu care se discută.
O face să creadă că vorbește într-adevăr cu un operator de la bancă, vorbește la telefon, adică știi că e un om real. Pe baza încrederii, persoana vizată ajunge să dezvăluie datele necesare pentru a avea acces la contul bancar”, explică Alexandru Panait, expert în securitate cibernetică.
Practic, atacatorii reușesc să convingă victimele că vorbesc cu persoane reale, cum ar fi operatori bancari sau reprezentanți ai unor instituții importante.
Infractorii cibernetici se adaptează rapid
Un caz recent, povestit pe o platformă online, evidențiază modul în care aceste metode evoluează constant. O româncă a relatat cum a fost contactată de presupuşi reprezentanți ai băncii pentru a discuta un credit fals de 50.000 de lei.
Deși femeia a negat că ar fi solicitat un astfel de credit, persoana de la telefon a pretins că identitatea i-a fost furată. În continuare, femeia a fost contactată de presupuşi polițiști, care i-au sugerat să-și blocheze capacitatea de creditare pentru a preveni alte fraude.
Cazul a luat o turnură și mai gravă când femeia a fost apelată chiar de la numărul oficial al Băncii Naționale a României. Escrocii au oferit documente și informații aparent credibile, solicitându-i să transfere bani într-un cont special pentru siguranță. Deși femeia a fost precaută, metoda bine gândită a infractorilor a reușit să pară autentică.
Expunerea informațiilor personale – cheia succesului pentru escroci
O mare parte a succesului acestor escrocherii provine din ușurința cu care infractorii pot accesa informații personale disponibile online.
„Avem tendința de a ne expune viața personală pe internet încât uneori nu realizăm câte informații personale dăm. Unele persoane mai inventive folosesc aceste informații ca să efectueze astfel de atacuri”, avertizează Alexandru Panait.
Platformele de social media, precum LinkedIn sau Instagram, pot oferi detalii esențiale despre o persoană, cum ar fi numele complet, funcția profesională sau alte informații personale, care facilitează construirea unei escrocherii credibile.
„De exemplu, pe Linkdin îți postezi numele, prenumele, funcția, poate ai mai pus și pe Instagram o poză cu legitimația de la un eveniment. Și așa ai dat toate datele necesare pentru ca un atacator să te păcălească și să spună că reprezintă o entitate reală”, spune el.
Cum pot evita românii astfel de situații?
Experții în securitate recomandă prudență maximă în cazul apelurilor sau mesajelor nesolicitate, mai ales când sunt cerute informații financiare sensibile.
„Dacă primesc telefoane, mesaje de la furnizori de la care nu au solicitat acest lucru, cel mai bine ar fi să spună că revin ei cu un telefon. Să intre pe site-ul oficial și să contacteze ei acele entități, în cazul acesta banca, pentru a fi siguri că vorbesc cu un reprezentant real și nu este altceva la mijloc”, subliniază specialistul în securitate cibernetică.
Posibilitatea de recuperare a banilor
Pentru cei care cad victime, șansele de a recupera sumele pierdute există, dar procedurile sunt complicate și de lungă durată.
Fondatorul Gov-Smart explică: „De regulă, recuperarea prejudiciului se face prin intermediul băncii sau platformei în cauză, dacă prejudiciul s-a făcut prin intermediul acesteia, dar nu în numele ei.”
Cu toate acestea, cooperarea internațională este adesea necesară, complicând procesul.
Această nouă metodă de fraudare evidențiază importanța protecției datelor personale și a vigilenței continue în fața unui pericol tot mai sofisticat.
