Investitorii escaladează noi şi noi maxime pe activele de risc încrezători că banca centrală este salvatorul lor. Când, însă, se vor trezi în faţa schimbării de macaz a politicii monetare, le va fi imposibil să iasă din poziţii. Avertismentul îi aparţine lui Mark Spitznagel, manager la Universa Investments. „Sunt, probabil, cel mai bearish investitor pe care îl puteţi găsi”, a declarat acesta într-o intervenţie pentru Bloomberg TV. Întrebat de realizatorii postului de televiziune american dacă este chiar cel mai mare „urs” din lume, mizând pe prăbuşire, el a admis totuşi că cineva care se ascunde într-un buncăr poate că este mai bearish decât el.
Strategia sa constă în achiziţia de instrumente derivate care reprezintă asigurări împotriva scăderilor şi care acum au preţuri foarte mici ce justifică cumpărarea lor. Acum pieţele sunt într-atât de distrosionate încât este uşor de găsit asimetrie între randamente. Modelul său este cel al crizei din 2007, când anterior întoarcerii pieţei derivate care asigurau contra deprecierilor au putut fi achiziţionate foarte ieftin pentru a oferi, în final, randam,ente uluitoare.
Cel mai mare balon din ultima sută de ani
Spitznagel se uită la indicatorul Tobin Q care măsoară preţul de înlocuire a activelor fizice pentru companiile listate şi observă că potrivit acestuia pieţele de acţiuni sunt extrem supraevaluate. De fapt, singura comparaţie ar fi cu anul 2000 care el însuşi a reprezentat cea mai mare bulă speculativă din ultima sută de ani. Bursa este partea văzută, scena economiei, dar nu ar trebui să conteze într-atât de mult. Sunt importante şi luminile aprinse pe terminalul Bloomberg, dar decisivă este partea investiţiilor de capital, instrumentele care îţi oferă productivitate mai mare şi un progres real al civilizaţiei.
Poate vor nimeri uşa de ieşire, dar nu vor avea loc pe ea
Intervenţiile băncilor centrale doar au tăiat legătura între sectorul financiar şi economia reală, ceea ce va accentua prăbuşirea. Când vine aceasta? Managerul de fond recunoaşte că nu ştie: pieţele sunt conduse de băncile centrale, iar el nu are idee despre când este următoarea mutare a acestora. Nu este mai prudent atunci să rămâi în trend până când Rezerva Federală Americană va indica schimbarea de direcţie? Aparent – da, însă în realitate – nu. Toţi investitorii fac acelaşi lucru. Pariază pe direcţia Fed dar nu ştiu dacă atunci când piaţa va întoarce vor mai găsi lichiditate.
Investitorii iau mână de pe butoane atunci când nu înţeleg ce se întâmplă. „Găurile gigantice de lichiditate sunt parte a dinamicii pieţei”, avertizează Spitznagel. Cui vor vinde, atunci, investitorii?! „Ceea ce nu înţelegem despre pieţe este că acolo avem câte un singur cumpărător la fiecare vânzător şi un singur vânzător la fiecare cumpărător. Piaţa nu îţi este datoare cu lichiditate.”