Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Franceză în România (CCIFER) atrage atenția că modificările salariului minim în forma anunțată de guvern pot afecta întreaga economie a țării, prin creșterea costurilor cu forța de muncă, reflectată într-un final în majorarea prețurilor. Aceste modificări, anunțate într-un orizont de timp foarte scurt, impactează predictibilitatea și stabilitatea fiscală.
Guvernul a aprobat, astăzi, un proiect de ordonanţă de urgenţă care stabileşte cadrul legal de acordare a salariului minim pe economie diferenţiat în funcţie de studii şi vechime, potrivit unor surse guvernamentale.
„De asemenea, afectează capacitatea întreprinderilor, mai ales mici și mijlocii de a ajusta corespunzător bugetele, care sunt stabilite încă de la sfârșitul anului anterior. Ne referim aici nu numai la majorările de salarii minime, ci la întreaga grilă de salarizare, care trebuie să fie ajustată în noile condiții, fără a fi corelată cu productivitatea muncii“, sunt de părere reprezentanții camerei.
În termeni de productivitate, România este la finalul listei printre țările din Uniunea Europeană. Rata de productivitate ajustată în funcție de salariu în România a scăzut în majoritatea sectoarelor, tocmai datorită creșterilor salariale disproporționate. Efectele acestei majorări vor fi resimțite pe termen lung prin scăderea atractivității țării noastre pentru investitorii străini, prin creșterea costurilor cu forța de muncă.
O altă problemă este dată de stabilirea salariului minim în funcție de vechimea în muncă, care va crea o birocrație excesivă și va reprezenta un alt argument în defavoarea performanței.
CCIFER consideră că stimulentele financiare acordate salariaților pentru vechimea în muncă trebuie să rămână reglementate prin sporul de vechime și acordate în baza negocierii dintre partenerii sociali, în funcție de realitățile economice și de piața din fiecare industrie și unitate comercială.
Specialiștii estimează că o asemenea măsură va afecta în mod nerezonabil și nejustificat posibilitatea de a găsi un loc de muncă corespunător pregătirii și competențelor pentru unele persoane ce au o vechime mai mare de 15 ani, care constituie cea mai mare bază de forță de muncă din România.
Ei se arată îngrijorarea pentru lipsa de sustenabilitate a salariilor din aparatul de stat, hotărârea de guvern nefăcând referire la sursa fondurilor din care urmează a fi suportată această creștere, în condițiile în care forța de muncă angajată în administrația publică reprezintă în medie 26% din numărul total de angajați din economia națională și se află în prezent în primele 3 poziții în topul celor mai ridicate salarii.
Având în vedere implicațiile implementării unei astfel de măsuri asupra întreprinderilor mici și mijlocii, CCIFER consideră că testul IMM este obligatoriu de efectuat, pentru corecta evaluare a impactului proiectului de act normativ din punct de vedere economic și social asupra acestor categorii de întreprinderi.
Mai mult decât atât, recomandările specifice de țară privind politicile economice, de ocupare a forței de muncă și bugetare, emise de către Consiliul European în ultimii 2 ani, au vizat stabilirea salariului minim pe baza unui mecanism bazat pe criterii obiective și nu politice.
Un nivel de trai mai bun este dezideratul tuturor, atât al mediului de afaceri, cât și al salariților, însă CCIFER recomandă prudență în adoptarea unor astfel de măsuri, pentru ca implicațiile pe termen lung să fie unele pozitive, sa fie corelate cu productivitatea și să nu penalizeze excesiv companiile mici și mijlocii.