Cifrele prezentate mai sus duc la o concluzie pe cât de simplă, pe atât de dramatică: Europa (inclusiv Rusia și Turcia) se află într-o profundă criză de supraproducție. Din nefericire, pe cât de simplu este de identificat problema, pe atât de grea este rezolvarea ei. Asta pentru că în ecuație nu intră doar cifre seci ci și presiuni venite de la guverne și sindicate și interese punctuale ale constructorilor de mașini.

Zilele de 25 iunie, 26 iulie și 25 octombrie din acest an au un singur lucru în comun: în fiecare dintre ele s-a închis câte o uzină auto. În 2013, fabricile din Udevalla – unde Volvo producea C70 -, Southampton – baza de producție pentru Ford Transit – și Aulnay – unde PSA asambla modelul Citroen C3 – și-au închis porțile.  La acestea se adaugă uzina Opel din Belgia, de la Antwerp, închisă în 2010 și Fiat de la Termini Imerese, care a încetat producția în 2011. Pe lista neagră mai sunt uzinele Ford de la Genk și Opel de la Bochum care vor „adormi” anul viitor.

În ciuda încercării producătorilor de a opri criza de supraproducție din Europa, toate măsurile luate pânăa acum, inclusiv închiderea celor șapte uzine, au avut doar efecte minore. Șeful Volkswagen, Martin Winterkorn spunea luna trecută că pe bătrânul continent ar fi nevoie de închiderea a zece uzine pentru ca problema supracapacității să fie rezolvată. Analiștii de la IHS Automotive sunt chiar mai drastici – poate pentru că iau în calcul doar cifre și nu interese – menționând ca soluție stoparea producției la 18 zuine de mărimea celei a PSA Peugeot-Citroen din Aulnay. Mai exact, analiștii IHS estimează că, în acest moment, uzinele din Europa (inclusiv Rusia) pot produce până la 26 de milioane de vehicule pe an însă piața are nevoie de doar 19 milioane (vânzări în Europa plus export). Rezultă de aici o supracapacitate de șapte milioane de vehicule, adică producția a circa 18 uzine. Rămâne doar de văzut unde va lovi „hazardul”.

Așa arată, pe Google Maps, industria auto europeană