Visul mai vechi al Parlamentului European de a câștiga dreptul de a propune noi legi a fost primit cu un reproș dur din partea celor 27 de state membre. Într-o scrisoare comună, statele UE au denunțat acest lucru ca fiind o tentativă de depășire a puterii.
„Tratatele definesc în mod exhaustiv competențele respective conferite instituțiilor care nu pot fi modificate sau completate de instituțiile însele, fie unilateral, fie prin acord între acestea”, se spune în scrisoare, potrivit Euronews.
De unde a pornit revolta?
Scrisoarea vine ca răspuns la o declarație comună, publicată luna trecută de Roberta Metsola, șefa Parlamentului European, și Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, care vizează îmbunătățirea relațiilor dintre cele două instituții, afectate în ultimii 5 ani de tensiuni și diverse acuzații.
Deputații s-au plâns adesea că Executivul UE favorizează Consiliul în detrimentul Parlamentului, lăsând parlamentarii în afara luării deciziilor cruciale. Lipsa de transparență a Comisiei și absența comisarilor de la sesiunile plenare legate de portofoliile lor au fost un punct de controversă constant.
În încercarea de a remedia diferențele dintre ele, Metsola și von der Leyen s-au angajat la „o mai mare transparență și un dialog mai bun”, într-o declarație în nouă puncte care urmărește să formeze baza unui acord-cadru actualizat între cele două instituții.
Printre cele 9 puncte se numără „întărirea dreptului de inițiativă al Parlamentului” în temeiul articolului 225 din tratate, care permite europarlamentarilor să invite executivul să prezinte o nouă lege.
”O încercare de erodare a dreptului de inițiativă”
Pentru statele membre, această promisiune este inacceptabilă, deoarece „constituie o încercare de erodare a dreptului de inițiativă pe care tratatele îl conferă Comisiei”.
Conform normelor actuale, Comisia este singura instituție abilitată să elaboreze și să prezinte legi noi. După aceea, Parlamentul și Consiliul negociază noile propuneri până ajung la un acord. Abia în acel moment legea este aprobată.
Statele UE se tem că astfel nu vor mai avea nicio putere
De ani de zile, Parlamentul, singura instituție a UE aleasă în mod direct de alegători, a făcut eforturi pentru a avea propriul „drept de inițiativă” și de a elabora o legislație, similar modului în care funcționează parlamentele naționale. Statele membre UE s-au opus ferm acestei campanii, temându-se că astfel nu vor mai avea nicio putere.
Aceste temeri au fost scoase la iveală în scrisoarea comună, care critică aspru multe aspecte ale declarației lui Metsola-von der Leyen, catalogându-le drept „regretabile” și „problematice”.
Statele UE se opun principiului „tratamentului egal” între Parlament și Consiliu, pe care Metsola și von der Leyen îl susțin. În opinia acestora, un astfel de principiu nu există în tratate și, prin urmare, este lipsit de validitate.
Tunurile pe von der Leyen
De asemenea, guvernele condamnă atitudinea lui von der Leyen de a „oferi o justificare și informații cuprinzătoare” când Comisia depune legi de urgență în temeiul articolului 122, care ocolesc Parlamentul și necesită doar aprobarea Consiliului. Articolul a fost folosit pe scară largă pentru a răspunde pandemiei de COVID-19 și crizei energetice.
Acest angajament „pare să interfereze cu dreptul de inițiativă al Comisiei și cu autonomia decizională a Consiliului”, au spus statele membre, subliniind că cerința de a justifica propunerile articolului 122 „riscă să împiedice viteza și eficacitatea” răspunsului comun al blocului la evenimente extraordinare.
Scrisoarea se încheie avertizând împotriva „oricăror prevederi” care ar perturba „echilibrul instituțional prevăzut de tratate”.
