Explozia de prețuri la energie electrică și gaze se va vedea de abia în luna aprilie, spune profesorul Mircea Coșea, care nu vede un viitor prea bun pentru români. Având în vedere că atunci expiră măsurile de plafonare și compensare, profesorul spune că există două scenarii care s-ar putea întâmpla.
Avertisment fără precedent pentru români! Totul se va întâmpla de la 1 aprilie. Este dezastru
Creșterea bruscă a prețului gazelor și a energiei electrice i-a pus pe mulți români în imposibilitatea de plată a facturilor. Pe acest fond, Guvernul a venit cu o serie de măsuri de plafonare a prețurilor la energie electrică și gaze, dar și pentru compensarea facturilor de către populație.
Pentru moment, lucrurile stau relativ bine, însă de la 1 aprilie aceste măsuri nu vor mai fi aplicate, ceea ce la duce la un adevărat dezastru pentru milioane de români.
Pe acest fond, profesorul Mircea Coșea a explicat pentru DC Business că există două soluții pentru ca românii să nu simt atât de mult creșterea prețurilor.
Ce soluții are Executivul
Profesorul Mircea Coșea spune că Guvernul ar putea să înceteze cu certurile și să ia măsuri pentru revenirea la piața reglementată în energie, ceea ce va duce la o situație acceptabilă la început lunii aprilie.
„Sunt două variante. Ori ne putem aştepta ca în zilele următoare Guvernul – care probabil că va înţelege că trebuie să termine cu certurile şi să lucreze – va lua măsuri de revenire la piaţa reglementată în energie şi atunci la 1 aprilie ne vom găsi într-o situaţie acceptabilă – nu spun că e o situaţie favorabilă, dar acceptabilă, pentru că această decizie ar mai atenua preţul energie”, spune Mircea Coșea.
De asemenea, el a ținut să menționeze că prețul energiei nu va fi ca înainte de piața reglementată, însă ”va tempera creșterea fabuloasă”.
”Subliniez, însă, foarte clar, un lucru: preţul energiei, chiar dacă se va decide întoarcerea la piaţa reglementată, nu va mai reveni la nivelul de dinainte de liberalizare, el va fi mai mare, pentru că tendinţa generală este de creştere a preţului energiei în toată lumea, iar acest val de creştere este prezent şi la noi, iar elementele principale care duc la creşterea preţului energiei în România nu sunt legate de liberalizarea pieţei, sunt legate şi de o anumită lipsă de investiţii pe o perioadă îndelungată, pierderi în reţea, facturi mari în legătură cu cumpărarea gazului prin intermediari de la Gazprom, deci va fi mai mare ca înainte de liberalizare, dar oricum, dacă se reglementează atunci va fi o temperare a acestei creşteri fabuloase”, a spus profesorul Mircea Coşea pentru sursa anterior citată.
Soluția care va duce la șomaj
Cea de-a doua soluție exprimată de profesorul Mircea Coșea este corijarea facturilor prin diferite ordonanțe de urgență, însă acestă metodă va avea un efect nociv asupra societății.
„A doua variantă ar fi ca Guvernul să nu reglementeze piaţa, să încerce să corijeze, aşa cum a făcut şi până acum, prin diferite ordonanţe de urgenţă, facturile, dacă e posibil, pentru că această posibilitate de corijare a facturilor este destul de incertă, pentru că noi nu cunoaştem amploarea fenomenului. Deocamdată numărul de facturi greşite pe care le-a înregistrat Guvernul sunt cele care vin din oraşe mari, din zone în care populaţia poate înţelege factura şi poate să se adreseze cuiva ca să arate că e greşită. Dar în mediul rural şi în oraşele foarte mici sau îndepărtate, unde populaţia – să fim sinceri – nu ştie cum să citească o factură, nu va pleca nicăieri cu trenul, cu autobuzul, în cel mai apropiat oraş mare ca să se ducă să se certe pe la vreun ghişeu. Deci o parte a facturilor greşite noi nu o vom cunoaşte.
Această încercare de a corija din mers câteva elemente prin noi ordonanţe de urgenţă care nu vor merge la esenţa lucrurilor va face ca din aprilie să avem nişte efecte care să fie vizibile: creşterea numărului de societăţi şi actori economici care vor intra în faliment – în principal cei legaţi de aşa numita zonă energofagă – aici nu trebuie să ne gândim la industrie, că nu prea e cazul, ci la activităţi din industria alimentară, spre exemplu panificaţia care va fi lovită, tot ceea ce înseamnă prelucrarea cărnii, a laptelui. Aici va fi un număr important de societăţi care nu vor putea să facă faţă. Şi va aparea un fenomen normal în aceste situaţii: şomajul. Statul va trebui să intre pe şomaj tehnic cu cheltuieli foarte mari„, a subliniat profesorul Coşea.