“Visul este acela al unei reţele de internet deschise”, a explicat Berners-Lee, menţionând explozia reţelelor de socializare. Din păcate, guvernele nu înţeleg situaţia aşa, a regretat el, evocând recenta sinucidere a lui Aaron Swartz, un militant de pe internet de 26 de ani, urmărit de justiţia americană pentru că ar fi copiat şi postat on-line milioane de pagini de date ştiinţifice private, dar pe care el le-a considerat de interes public.
Guvernele trebuie să accepte să facă publice mai multe date, pentru a permite unui număr cât mai mare de informaţii să amelioreze vieţile noastre, a susţinut informaticianul. “Guvernele pot găsi 101 de motive bune pentru a nu face acest lucru, dar, în realitate, este vorba mai ales de control”, a subliniat el. Problema a fost discutată pe larg în această săptămână, la Davos, atât de către experţi, cât şi de către protagoniştii economici care operează în reţeaua ce nu exista cu ceva mai mult de 20 de ani în urmă.
Şefa grupului american Yahoo, Marissa Mayer, le-a explicat participanţilor la cel de-al 43-lea Forum Economic Mondial că giganţii internetului caută în mod constant un compromis între respectarea vieţii private şi oferta crescândă de servicii personalizate. “Cred că respectarea vieţii private va fi întotdeauna lucrul de care utilizatorii vor ţine seama. Dar cred, de asemenea, că această respectare este un compromis”, a explicat ea. Aceasta “pentru că atunci când daţi informaţii care vă privesc, primiţi în schimb servicii”, a adăugat Mayer, care a preluat în iulie conducerea Yahoo, după 13 ani petrecuţi la conducerea Google.
Comisarul european pentru agenda digitală, Neelie Kroes, a lansat un apel comunităţii afacerilor şi politicienilor de a încuraja formarea tinerilor europeni în dezvoltarea internetului. “Decalajul digital se adânceşte, în acelaşi ritm cu numărul de şomeri”, a avertizat Kroes.
Berners-Lee a lansat prima pagină de internet în ziua de Crăciun a anului 1990, potrivit Agerpres.