Primăriile permit demolări totale sau parțiale de clădiri istorice, pentru înlocuirea lor cu construcții supradimensionate în străzi cu gabarite subdimensionate, transformând excepțiile punctuale în reguli, se arată în raportul pe 2018 al Ordinului Arhitecților București.
În 20 de ani de aplicare, regulamentele celor 98 de zone construite protejate nu au fost respectate, spun arhitecții. Investițiile importante s-au realizat, într-o proporție majoră, ignorând regulamentele și fragilizând viziunea urbanistică de ansamblu.
„Majoritatea clădirilor noi sunt în afara contextului, în timp ce clădirile vechi sunt neglijate sau modificate neprofesional și deseori abuziv. Țesutul urban își pierde calitățile necesare pentru a deveni sustenabil în economia de piață și a turismului“, se arată în raportul citat.
În 2016, Bucureștiul a fost nominalizat în integralitate pe lista celor „50 cele mai periclitate centre istorice din lume”, potrivit Worlds Monuments Foundation, una dintre cele mai prestigioase asociații din domeniul cultural.
CITIȚI ȘI Numărul clădirilor construite ilegal în Bucureşti devine ALARMANT
Organizația neguvernamentală ARCEN, care a demarat anul trecut o campanie de inventariere a zonelor istorice ale Capitalei, a publicat primele informații legate de zona protejată Calea Moșilor. Aici au fost identificate 113 parcele din care 98 de imobile și 15 parcele neconstruite rezultate în urma demolărilor arbitrare.
După 1990, în Zona Protejată Calea Moșilor au fost construite 15 imobile (8 între 1990-2000, 7 după anul 2000). Conform Regulamentului Zonei „sunt permise intervenții și construcții noi care potențează valorile existente”, dar majoritatea nu respectă regimul de înălțime, normele de aliniere și nici normele privind materialele exterioare de fațadă impuse prin Regulament, mutilându-se peisajul cultural și caracterul identitar și arhitectural al zonei, evidențiază ARCEN.
Un semnal de alarmă este legat de numărul parcelelor neconstruite aflate într-o stare insalubră (11 terenuri virane și 4 parcări), pe locul cărora există posibilitatea dezvoltării unor proiecte care pot modifica ireversibil caracteristicile arterei istorice Calea Moșilor și ale împrejurimilor.
Din punct de vedere al riscului seismic: din totalul de 84 imobile construite la finalul secolului XIX – prima jumătate a secolului XX doar 46 sunt expertizate tehnic (conform listei imobilelor expertizate tehnic – disponibilă pe site-ul PMB), iar 36 dintre ele sunt vulnerabile în cazul unui cutremur puternic.
91 de imobile (92,86%) au una sau mai multe intervenții ilegale pe fațadă (branșamente de gaze/telecomunicații/electricitate, tâmplărie PVC, aparate de aer condiționat, împrejmuiri necorespunzătoare, culori stridente pentru tencuieli, goluri zidite spre stradă și polistirenizare), care mutilează țesutul construit din zona protejată Calea Moșilor.
În ceea ce privește monumentele istorice din Zona Construită Protejată Calea Moșilor există 32 de imobile clasate, dintre care:
- intervenții ilegale pe fațadă (28 de imobile, adică 87,5%)
- risc seismic (13 imobile sunt vulnerabile în cazul unui cutremur puternic – 40,63%, 13 nu au expertiză tehnică – 40,63%, doar 6 au fost expertizate și nu prezintă risc – 18,74%)
- risc de prăbușire a unor elemente de pe fațadă care reprezintă un pericol pentru locuitori (12 imobile – 37,50%).
Zona Protejată Calea Moșilor by Alexandru Urzica on Scribd