Recent, membrii Consiliului de Administrație al Băncii Naționale a României (BNR) au transmis noi informații despre economia națională din 2022 și 2023, despre accesarea fondurilor europene și despre rata anuală a inflației.
Recent, BNR a publicat minuta şedinţei de politică monetară a Consiliului de Administraţie al Băncii Naţionale a României de pe 9 februarie 2022, când Banca Centrală a decis majorarea ratei dobânzii de politică monetară de la 2% la 2,50%.
De altfel, BNR a informat că s-a decis majorarea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) de la 3% la 3,50% şi creşterea ratei dobânzii la facilitatea de depozit de la 1% la 1,50%, precum şi păstrarea controlului asupra lichidităţii de pe piaţa monetară.
În prezent, Consiliul de Administraţie al BNR a decis să păstreze nivelurile actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.
„Astfel, rata anuală a inflaţiei este aşteptată să-şi accentueze puternic creşterea în trimestrul II 2022 – până la 11,2 la sută în iunie, comparativ cu 8,6 la sută în proiecţia precedentă -, şi să descrească doar gradual pe parcursul următoarelor trei trimestre, pe o traiectorie mult superioară celei previzionate anterior, rămânând în decembrie 2022 la 9,6 la sută, faţă de 5,9 la sută în prognoza precedentă.
Ea este însă aşteptată să cunoască o ajustare descendentă relativ abruptă în prima parte a anului viitor, pe fondul unor ample efecte de bază, şi să reintre în trimestrul IV 2023 în interiorul intervalului ţintei, doar uşor mai târziu decât s-a anticipat anterior, coborând în decembrie la 3,2 la sută, marginal sub nivelul indicat de prognoza din noiembrie 2021”, au explicat reprezentanții BNR.
BNR, despre obținerea fondurilor europene
De altfel, BNR a vorbit și despre obținerea fondurilor europene, alocate programului Next Generation EU, subliind condiţiile vitale ce trebuie îndeplinite pentru accesarea lor, dar şi importanţa lor pentru realizarea investiţiilor necesare economiei româneşti şi pentru contrabalansarea impactului consolidării bugetare graduale.
„Referitor la viitorul poziţiei ciclice a economiei, membrii Consiliului au observat că după ce a atins probabil o dinamică foarte înaltă din perspectivă istorică în 2021, dar semnificativ inferioară celei previzionate anterior, creşterea economică este aşteptată să decelereze considerabil în 2022 şi 2023, şi mai pronunţat decât s-a anticipat în noiembrie 2021, inclusiv în condiţiile unor efecte expansioniste ceva mai temperate anticipate din partea absorbţiei de fonduri europene aferente instrumentului Next Generation EU.
Evoluţia implică valori mult mai joase ale excedentului de cerere agregată pe orizontul prognozei faţă de cele estimate anterior şi care se restrâng gradual de la mijlocul anului curent, până aproape de anulare la finele orizontului prognozei, chiar şi în condiţiile unei dinamici sensibil mai scăzute a PIB potential”, a informat BNR.
BNR, despre schemele de compensare
În prezent, când autoritățile locale susțin că vor aplica schemele de compensare până în aprilie, experții economici anticipează ca rata anuală a inflaţiei să scadă uşor între ianuarie-martie, atingând, însă, un nivel record în aprilie, odată cu revenirea preţurilor obișnuite la energie electrică.
De altfel, reprezentanții BNR au incertitudini mari în ceea ce privește modul de evaluare şi de includere în calculul IPC a impactului schemelor de sprijin.
„În cazul formării brute de capital fix sunt posibile dinamici semnificativ mai modeste decât în prognoza precedentă, cu precădere în anul curent, însă superioare mediei anilor pre-pandemie, au remarcat membrii Consiliului, date fiind probabila creştere a cheltuielilor publice de capital, inclusiv cu aportul fondurilor europene, şi prezumatul efect de antrenare exercitat asupra sectorului privat, dar şi influenţele inhibitoare venite din scumpirea materialelor de construcţii şi a energiei, precum şi din blocaje în lanţuri de producţie şi din relativa înăsprire a condiţiilor financiare.
În acelaşi timp, s-a apreciat că criza energetică – posibil agravată de conflictul Rusia–Ucraina -, împreună cu blocajele în lanţurile de producţie şi aprovizionare continuă să reprezinte surse majore de incertitudini şi riscuri, prin impactul potenţial exercitat la nivel global/european, precum şi pe plan intern, asupra cererii de consum şi asupra activităţii şi planurilor de investiţii ale firmelor, de natură să afecteze evoluţia pe termen scurt a cererii agregate, dar şi potenţialul de creştere a economiei pe un orizont mai îndelungat de timp”, au declarat membrii Consiliul de Administraţie al BNR.