"Poate fi vorba despre atacuri asupra matricei Sistemului Interconectat al unei ţări, care să paralizeze sistemele de control ale traficului aerian sau să vizeze centralele nucleare; este doar o chestiune de timp", a subliniat Kaspersky într-un interviu acordat agenţiei spaniole de presă.

În ultimii ani a crescut numărul acestui nou tip de atacuri, ce pot fi conduse atât de grupări teroriste, cât şi de organizaţii mafiote sau alte grupări infracţionale, astfel că la nivel internaţional se impune o sporire a măsurilor de securitate cibernetică, a indicat expertul rus în interviul acordat în timpul unei reuniuni a analiştilor de securitate cibernetică din America Latină, organizată de compania sa în Chile.

El a amintit atacul cibernetic rusesc executat în anul 2007 asupra Estoniei ca represalii pentru mutarea unui monument al soldaţilor sovietici, cel american din anul 2010 împotriva instalaţiilor nucleare iraniene, precum şi recentul atac foarte sofisticat asupra reţelei de calculatoare a Bundestagului (parlamentul german), acesta din urmă provenind cel mai probabil tot din Rusia.

Kaspersky a sesizat că marea problemă a multor state este că abia acum încearcă să înţeleagă acest fenomen, unele neavând nici măcar structuri specializate de apărare cibernetică. Există de asemenea diferenţe notabile în ceea ce priveşte disponibilitatea serviciilor oferite de specialiştii bine pregătiţi în războiul cibernetic. Guvernele sunt în general reticente să angajeze străini care ar putea avea acces la informaţiile lor confidenţiale, astfel că statele se bazează de cele mai multe ori exclusiv pe resursele umane interne. Drept urmare, el a sugerat elaborarea de politici şi standarde de securitatea cibernetică la nivel internaţional, demers în care societăţile din domeniu trebuie să coopereze cu guvernele.

Expertul rus a vorbit şi despre posibilitatea ca 'arma cibernetică' să fie folosită în unele conflicte minore dintre state, dar consideră foarte puţin probabil un 'război cibernetic mondial', care dacă totuşi ar izbucni ar avea consecinţe dezastruoase. AGERPRES