Aparatul de aer condiționat este nelipsit pentru majoritatea românilor. Deși este foarte folositor când vine vorba de zilele toride de vară, acesta poate avea efecte nocive asupra sănătății oamenilor. Ce spun medicii?
Efectele aparatului de aer condiționat
În zilele toride de vară, aerul condiționat devine adesea o necesitate pentru a ne menține confortul și productivitatea. Cu toate acestea, beneficiile sale vin la pachet cu riscuri semnificative pentru sănătate, dacă nu sunt respectate măsurile adecvate de întreținere și curățare.
Unul dintre principalii factori de preocupare este scăderea umidității din aerul ambiental. Medicii avertizează că acest fenomen poate avea repercusiuni asupra sănătății mucoaselor umane.
„Scăderea umidității din mediul ambiental se poate reflecta asupra mucoaselor, cum ar fi cele nazale și oculare, provocând deshidratare și inflamații locale”, explică Alexandra Băetu, medic ORL, într-o intervenție pentru PrimaTV.
Expunerea prelungită la un aer condiționat neîngrijit poate conduce la afecțiuni precum otitele seroase sau disconforturi precum senzația de ureche înfundată și scăderea auzului.
Când trebuie curățat aparatul de aer condiționat?
Curățarea regulată a aparatului de aer condiționat este esențială pentru prevenirea acestor probleme de sănătate.
„Aerul condiționat trebuie curățat de două ori pe an, în general spălat cu soluții speciale. Pe turbina respectivă se depune un mucegai care miroase a amoniac. Majoritatea, de exemplu, montatorilor se uită decât la sitele respective. Noi ne uităm și la turbina respectivă”, afirmă un instalator.
În plus, medicii recomandă și ei vigilenta în întreținerea acestor echipamente.
”Este important să efectuăm o igienă corespunzătoare a aerului condiționat, a filtrelor, să le schimbăm la timp. Este un mediu umed din aerul condiționat, din aparat în sine. Este propice dezvoltării unor bacterii periculoase sau a unor mucegaiuri care determină infecții mult mai grave”, a explicat medicul.
Impactul aerului condiționat asupra sănătății respiratorii
Aerul condiționat poate duce la creșterea disconfortului clinic al celor care suferă de boli respiratorii. În cazul bolilor respiratorii cronice, există riscul de agravare a simptomelor.
În plus, infecțiile respiratorii pot fi cauzate de aerul rece din cauza inflamației bronșice crescute, care acționează alături de alți factori declanșatori, cum ar fi infecțiile, inhalarea poluanților, fumul de țigară și iritanții prezenți în aer.
La persoanele sănătoase, expunerea la aparate de aer condiționat cu aer foarte rece poate provoca modificări ale căilor respiratorii care, în contextul unor afecțiuni preexistente precum astmul, pot crește riscul de apariție a unei boli respiratorii.
În condițiile în care temperatura aerului scade rapid, chiar și în cazul unor variații mici, dar mai accentuate în cazul unor variații mai mari de 5 °C, este posibil ca sistemul respirator să sufere consecințe negative. Acest efect este mai pronunțat la persoanele care suferă de boli respiratorii obstructive, cum ar fi astmul și BPOC. Se știe, de asemenea, că aerul rece declanșează bronhoconstricție la astmatici
Efectul aparatelor de aer condiționat asupra performanțelor cognitive
Cercetările de la Harvard Chan School of Public Health au demonstrat că temperaturile interioare crescute în timpul unui val de căldură au produs efecte cognitive dăunătoare la un grup de tineri sănătoși fără aer condiționat.
Studiul a urmărit 44 de studenți de la o universitate din Massachusetts. Ei locuiau în clădiri cu aer condiționat și fără aer condiționat înainte, în timpul și după un val de căldură.
Participanții au fost supuși la două teste cognitive și a fost evaluat efectul caniculei asupra funcției cognitive. Grupul a constatat că deficitele funcției cognitive au rezultat din condițiile termice interioare cauzate de valurile de căldură în clădirile fără aer condiționat.
Cercetătorii au sugerat că acest declin al funcției cognitive ar putea fi atribuit:
- sarcinii termice crescute
- efectelor exacerbate ale altor factori de mediu și comportamentali
Acest lucru coroborează studiile experimentale, epidemiologice și econometrice existente care au arătat că expunerea la căldură poate afecta negativ productivitatea, capacitatea de învățare, mortalitatea și mobilitatea la om.