Peste 200 de tipuri de pesticide în praful din locuințele europenilor

Un studiu extins, a identificat aproape 200 de tipuri de pesticide în praful prezent în locuințele din Europa. Potrivit cercetătorilor, prezența acestor substanțe chimice ridică semne de întrebare privind siguranța expunerii cotidiene, motiv pentru care autoritățile ar trebui să ia în considerare efectele cumulate ale acestor „cocktailuri toxice” atunci când analizează riscurile și stabilesc reglementările privind utilizarea pesticidelor.

Cel mai amplu studiu de acest gen realizat până în prezent a examinat, în 2021, mostre de praf prelevate din locuințe din 10 țări europene. Cercetarea a identificat 197 de pesticide diferite, dintre care peste 40% sunt legate de efecte toxice severe asupra sănătății umane, precum cancerul și dezechilibrele hormonale.

În fiecare locuință analizată, numărul de pesticide detectate a variat între 25 și 121, cu valori semnificativ mai ridicate în casele aparținând fermierilor, notează The Guardian.

Oamenii de știință atrag atenția că autoritățile de reglementare ar trebui să evalueze impactul pesticidelor nu doar în mod individual, ci și în combinație cu alte substanțe chimice. Această abordare ar trebui aplicată atât în cazul pesticidelor aflate deja pe piață, cât și al celor care urmează să fie aprobate, pentru a reflecta mai fidel riscurile reale asupra sănătății și mediului.

„Avem multe studii epidemiologice care arată că bolile sunt asociate cu amestecuri de pesticide”, a declarat profesorul Paul Scheepers, de la Institutul Radboud pentru Științe Biologice și de Mediu.

Cum ajung pesticidele în locuințe

El a explicat că pesticidele pot ajunge în locuințe prin intermediul încălțămintei purtate afară, dar și prin animalele de companie care intră în contact cu substanțele chimice din exterior.

„Dacă nu ne scoatem încălțămintea pe prag, atunci aducem mult praf. Animalele de companie sunt, de asemenea, o sursă”, a mai spus Scheepers.

„Există multe studii care arată că animalele colectează anumite contaminări, inclusiv pesticide, din exterior. Un alt grup sunt produsele de consum pe care le aducem în casele noastre, orice pesticide pe care le cumpărăm din magazine pentru anumite scopuri, iar o sursă importantă sunt tratamentele pentru purici și căpușe pentru animale de companie”, a adăugat el.

Chiar dacă nivelurile individuale ale fiecărui pesticid erau reduse, cercetătorii atrag atenția că prezența concomitentă a zecilor de substanțe chimice poate duce la o expunere cumulativă semnificativă. Aceasta se adaugă altor surse de contaminare, cum ar fi consumul de fructe, legume sau flori tratate cu pesticide.

Despre DDT și PFAS

Unul dintre cele mai alarmante aspecte ale studiului a fost identificarea DDT-ului (dicloro-difenil-tricloroetan) în praful casnic, deși acest pesticid este interzis în multe țări încă din anul 1972. Scheepers a subliniat pericolul reprezentat de aceste substanțe persistente, menționând că „produse precum DDT-ul, care au fost interzise de mult timp, sunt atât de persistente încât se acumulează în mediu, astfel că sunt în continuă circulație. Acum avem și problema cu PFAS, care este exact o repetare a acestui caz”.

PFAS – substanțele perfluoroalchilate și polifluoroalchilate – sunt cunoscute sub denumirea de „substanțe chimice pentru totdeauna” datorită faptului că nu se degradează în mod natural în mediul înconjurător. Aceste substanțe sunt prezente într-o gamă largă de produse de consum și sunt folosite în diverse procese industriale. Unele dintre ele au fost corelate cu afecțiuni grave, inclusiv diverse forme de cancer.

Cercetătorii consideră că rezultatele studiului ar trebui să conducă la o schimbare de abordare din partea autorităților de reglementare, solicitând evaluarea pesticidelor nu doar individual, ci și în combinație, ținând cont de efectele cumulative și interacțiunile cu alte substanțe chimice persistente din mediu.

Prezența DDT-ului, un pesticid interzis de zeci de ani, evidențiază necesitatea ca noile substanțe utilizate să fie analizate și în contextul celor vechi, care încă sunt prezente și active în ecosistem.