Odată cu avansul tehnologic, atacurile devin din ce în ce mai sofisticate, motiv pentru care Banca Transilvania își sfătuiește clienții să fie vigilenți.
Banca Transilvania, avertisment pentru clienți
Una dintre cele mai periculoase metode menționate de Banca Transilvania este deepfake-ul, o tehnologie care folosește inteligența artificială pentru a crea imagini sau videoclipuri false, dar extrem de realiste. Infractorii folosesc această tehnologie pentru a crea identități false și a induce în eroare victimele.
Pe lângă deepfake, Banca Transilvania enumeră și alte metode clasice de fraudă, printre care:
- Phishing: Atacatorii trimit mesaje sau e-mailuri care par să vină de la instituții de încredere, solicitându-vă să introduceți datele personale sau bancare.
- Smishing: O formă de phishing care se desfășoară prin SMS-uri frauduloase.
- Clonarea cardurilor: Infractorii folosesc dispozitive pentru a copia datele cardurilor și a efectua tranzacții neautorizate.
- Metoda „accidentul”: Persoana este sunată și informată că un membru al familiei a fost implicat într-un accident și este necesară o sumă de bani urgentă.
- Crypto-scam: Infractorii promit câștiguri rapide din investiții în criptomonede, însă aceste oferte sunt înșelătoare.
Fraude cu „premii” sau „moșteniri”
O altă metodă răspândită este cea a Marelui Câștigător, în care victima este informată că a câștigat un premiu valoros, cum ar fi un telefon de ultimă generație. În schimbul „premiului”, infractorii solicită date personale și o taxă de transfer, o capcană în care multe persoane pot cădea dacă nu sunt atente.
Metoda „Moștenitor peste noapte” este similară. Persoana primește un e-mail în care este anunțată că a primit o moștenire de la un prieten sau un membru al familiei, dar pentru a intra în posesia banilor trebuie să furnizeze date personale sau să plătească o taxă.
Cum să vă protejați
Banca Transilvania recomandă să fiți extrem de vigilenți atunci când primiți astfel de mesaje sau apeluri suspecte. Există câteva semne care vă pot ajuta să identificați o tentativă de fraudă:
- Solicitarea datelor personale: Nicio instituție serioasă nu va solicita date sensibile, precum parolele sau codurile PIN, prin telefon, e-mail sau SMS.
- Cererea unei taxe pentru a primi bani: Orice solicitare de plată în schimbul unui „câștig” sau al unei „moșteniri” ar trebui să fie un semnal de alarmă.
- Limbajul alarmist sau presiunea de a acționa rapid: Infractorii încearcă să creeze o stare de urgență pentru ca victima să nu aibă timp să analizeze situația.
