Antibioticele nu acționează împotriva virusurilor, deci nu pot trata o viroză respiratorie. Dacă luați antibiotice în astfel de cazuri, riscați să slăbiți capacitatea organismului de a lupta împotriva virusului.
Antibioticele pot slăbi capacitatea organismului de a combate infecțiile virale
Prof. univ. dr. Carmen Chifiriuc de la Facultatea de Biologie a explicat că antibioticele nu pot acționa împotriva virusurilor și, mai mult, prin toxicitatea lor, pot slăbi capacitatea organismului de a combate infecțiile virale.
Ea a subliniat că aceste medicamente nu trebuie folosite în tratarea virozelor, care sunt atât de frecvente.
”Antibioticele nu au cum să acționeze împotriva virusurilor, ba dimpotrivă, având un anumit grad de toxicitate, îngreunează funcția de imunitate a organismului antivirală. Nu pentru viroze, care sunt atât de frecvente!”, a declarat dr. Carmen Chifiriuc.
Administrarea inutilă a antibioticelor la începutul unei viroze poate prelungi durata bolii și intensifica simptomele. În plus, acest obicei contribuie direct la dezvoltarea rezistenței la antibiotice.
Carmen Chifiriuc, membră a Academiei Române, analizează intens fenomenul global al rezistenței la antibiotice, care se referă la capacitatea bacteriilor de a deveni insensibile la tratamentele cu antibiotice, făcând infecțiile mult mai greu de tratat.
Prof. univ. dr. Carmen explică faptul că utilizarea greșită a antibioticelor nu doar că nu elimină infecția, ci stimulează bacteriile rezistente să se înmulțească.
Astfel, infecția devine mai puternică și riscă să se cronicizeze, conform specialistului.
”Nu numai că nu va elimina procesul infecțios, dar va stimula bacteria, care este rezistentă, să se multiplice. Deci ce nu te omoară, te face mai puternic.
Infecția respectivă va fi mult mai puternică și cu tendință de cronicizare”, explică doctora.
Bacteriile au capacitatea de a comunica între ele
Din păcate, situația este și mai alarmantă. Bacteriile au capacitatea de a comunica între ele, iar cele rezistente la antibiotice transmit informațiile și altor bacterii din organism, inclusiv celor benefice, esențiale pentru sănătatea noastră.
Carmen Chifiriuc explică faptul că bacteriile rezistente la antibiotice funcționează ca niște platforme genice mobile.
Ea compară acest proces cu o firmă de transport care distribuie rezistența la antibiotice în întreaga lume microbiană.
”Se numesc chiar așa, platforme genice mobile. E ca și când bacteria rezistentă ar avea o firmă de transport camioane. Încarcă aceste camioane și le distribuie în toată lumea microbiană.
Va deveni rezistentă. Este una dintre cele mai mari amenințări, nu doar de sănătate publică, ci una dintre cel mai mari amenințări globale”, mai spune aceasta pentru ProTV.
Schimbul de informații între bacterii le poate transforma în microorganisme rezistente la antibiotice. Cel mai mare pericol apare atunci când în intestinul nostru, bogat în bacterii, se dezvoltă o specie rezistentă, care transmite această rezistență și bacteriilor benefice. Astfel, capacitatea de apărare a organismului împotriva infecțiilor se reduce considerabil.
Consumul nejustificat de antiinflamatoare, medicamente antiacide sau antibiotice perturbă echilibrul bacteriilor intestinale, ducând la inflamații și crescând permeabilitatea intestinului, cu efecte negative asupra sănătății.
”În loc ca intestinul nostru să respingă și să ducă spre excreție toate substanțele care au rezultat din metabolism și care sunt toxice, le lasă să treacă din nou în fluxul sanguin” , informează Dr. Steluța Boroghină, medic primar pediatru.
Acest lucru se traduce prin inflamație sistemică.