România se află într-o perioadă economică de instabilitate, iar ING Bank trage un semnal de alarmă în ceea ce privește evoluțiile financiare din anul 2025. Deficitul bugetar record și presiunea fiscală sunt printre principalele provocări care ar putea afecta grav economia țării în perioada următoare.
Deficitul bugetar și prognozele ING Bank pentru 2025
România a încheiat anul 2024 cu un deficit bugetar semnificativ, de 8,6% din PIB pe baze cash, ceea ce reprezintă cel mai ridicat nivel din perioada post-criza COVID-19.
Acest deficit este cu mult peste estimarea inițială de aproximativ 5% din PIB. Pentru 2025, se estimează o scădere a deficitului la aproximativ 7% din PIB, ceea ce corespunde unei sume de 133 de miliarde de lei.
„Totuși, riscurile fiscale rămân ridicate, având în vedere alegerile prezidențiale din mai și experiența anului trecut”, explică analiștii ING Bank într-un raport privind piața de datorie din Europa Centrală și de Est.
Banca olandeză avertizează asupra incertitudinilor financiare și politice care ar putea afecta progresul țării în reducerea deficitului bugetar.
Nevoia de finanțare în scădere, dar incertitudine fiscală
Potrivit estimărilor ING, necesarul de finanțare al României pentru 2025 ar urma să scadă de la 250 de miliarde de lei în 2024 la 231 de miliarde de lei, reprezentând aproximativ 12,4% din PIB.
În ciuda acestei scăderi, banca subliniază că aceste cifre sunt prognozate într-un context fiscal extrem de incert.
ING Bank estimează că Ministerul Finanțelor va opta pentru finanțarea internă, cu o majorare de 20% a emisiunilor de obligațiuni în lei. Astfel, emisiunile vor crește de la 89 de miliarde de lei la 107 miliarde de lei.
În acest context, se estimează o emisiune netă de obligațiuni în lei care ar putea ajunge la 65,8 miliarde de lei, în creștere față de 51,9 miliarde de lei înregistrate anul trecut.
Creșterea randamentelor și riscurile de finanțare
În acest context financiar, randamentele pentru titlurile de stat pe termen lung, cum sunt cele pe 10 ani, au ajuns la un nivel de 8% pe piața secundară, cel mai ridicat din ultimii doi ani.
„Având în vedere vânzările recente de titluri în lei, am putea vedea o încercare a Ministerului Finanțelor de a amâna împrumuturile”, adaugă ING Bank.
Totuși, Ministerul Finanțelor trebuie să țină cont de perspectiva fiscală pe termen lung și să profite de cererea pieței pentru a echilibra sursele de finanțare disponibile.
Vânzările de datorie românească și incertitudinile externe
În 2024, investitorii străini au început să își reducă expunerea față de datoria românească în lei, după o perioadă în care ponderea acestora crescuse.
Analiștii ING prevăd o creștere a emisiunilor de titluri de stat destinate populației, care ar urma să ajungă la 35 de miliarde de lei, față de 31,5 miliarde de lei în 2024.
Emisiunile externe rămân însă cele mai incerte. Banca estimează că valoarea acestora ar putea ajunge la 15 miliarde de euro, în condițiile în care deficitul fiscal ar putea fi menținut la 7% din PIB.
În anul precedent, emisiunile externe au atins valoarea de 18 miliarde de euro, reflectând majorările continue ale deficitului bugetar.
Posibile riscuri pentru împrumuturile externe
ING Bank subliniază că prima emisiune externă a României ar putea avea loc la sfârșitul acestei luni, după aprobarea bugetului.
Banca avertizează că un nivel ridicat al împrumuturilor externe ar putea fi dificil de absorbit de piețele internaționale, mai ales în contextul creșterii presiunii economice externe.
„Un nivel ridicat al împrumuturilor ar putea fi dificil de absorbit confortabil de către piețe în condițiile în care presiunea la nivel internațional ar crește sau ar crește suplimentar îngrijorările privind deteriorarea factorilor fundamentali și politici ai României”, mai spun analiștii ING.
