Eforturi pentru statutul de membru OCDE
Economistul-șef al BRD, Florian Libocor, a oferit perspective asupra provocărilor și oportunităților cu care se confruntă România în contextul aderării la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE).
Într-un discurs la Forumul Economic Român, Libocor a subliniat că simplul statut de membru OCDE nu garantează succesul economic, ci necesită eforturi continue pentru a îndeplini așteptările asociate.
„Este absolut excepţional şi extraordinar că vom deveni membri ai OCDE. La fel a fost şi înainte de a veni membri ai Uniunii Europene. Ce vreau să spun este că simpla calitate de membru nu te face nici mai dibaci, nici mai împiedicat. Trebuie să faci ceva pentru a merita statutul acesta. (…) Se vorbeşte despre adoptarea monedei europene ca fiind un proces relativ greu. Problema nu este să o adopţi, problema este să poţi să o susţii. Nu e ca şi când cineva îţi dă o bicicletă: du-te şi te plimbă cu ea! Trebuie să susţii moneda aia. Ca să poţi să stai la masă activ, nu doar să ocupi un loc, trebuie să te dezvolţi, trebuie să înţelegi ce se întâmplă în jurul tău, trebuie să asculţi, trebuie să fii proactiv. Sunt clişee, dar toate lucrurile acestea le spun în sensul de a sublinia că ar trebui să fim un pic mai precauţi şi să nu avem aşteptări extraordinar de înalte. În măsura în care ele vor fi foarte înalte, dezamăgirile vor fi proporţionale atunci când nu vom reuşi să atingem aşteptările”, a menţionat Florian Libocor, la ediţia a V-a a Forumului Economic Român, organizat de FinMedia şi publicaţia Piaţa Financiară.
Așteptările privind aderarea la OCDE
Libocor a evidențiat că aderarea României la OCDE este un pas important, dar a avertizat asupra pericolelor unor așteptări prea mari.
„Simpla calitate de membru nu te face nici mai dibaci, nici mai împiedicat”, a explicat el, sugerând că țara trebuie să continue să se dezvolte și să fie proactivă pentru a rămâne competitivă.
Un aspect critic menționat de economist este că trebuie să fie o abordare echilibrată, pentru a evita dezamăgirile proporționale cu așteptările nerealiste.
Deficitul bugetar și Maastricht
Un alt subiect abordat de Libocor a fost respectarea criteriului de deficit bugetar de 3% stabilit prin Tratatul de la Maastricht, pe care el nu îl consideră un semn de performanță economică.
Economistul a subliniat că un deficit de 3% reprezintă „maximumul de neperformanță bugetară acceptat”, și că adevărata performanță începe de la echilibru bugetar.
„3% deficit bugetar, respectarea criteriului Maastrich, nu este expresia vreunei performanţe bugetare, este expresia maximumului de neperformanţă bugetară acceptat de către Comisia Europeană. A spune că avem 3% şi suntem performanţi este o greşeală. Performanţa începe de la echilibru, adică de la zero deficit şi merge spre plus. Am observat şi noi o temperare a costului prin reducere dobânzii de politică monetară. Aşteptările sunt ca aceste demersuri sau tăieri să continue. Din nou spun, să fim puţin mai precauţi. Ele pot să continue în măsura în care pot să fie justificate. Însă, din ce am observat, şi nu e opinia mea de data asta, în mediul economic se discută despre un an nu neapărat uşor, anul viitor, mai ales dacă va creşte fiscalitatea, mai ales dacă va creşte TVA.
De asemenea, el a atras atenția asupra așteptărilor privind continuarea reducerii dobânzilor de politică monetară, avertizând că acestea ar trebui să fie susținute doar în măsura în care sunt justificate economic.
În contextul provocărilor economice globale, anul viitor ar putea fi dificil, mai ales dacă vor crește taxele și TVA-ul, ceea ce ar afecta în special persoanele cu venituri mici.
„Nu se poate discuta despre calitatea de redistributivitate a TVA. De unde se mai pot scoate resurse? Din bugetele locale. Faptul că autorităţile locale pot să dispună, oarecum discreţionar, de resurse şi au libertatea prin lege să majoreze taxele locale cu 50%/an ar însemna că acele autorităţi locale nu mai trebuie să vină la mijlocul anului către bugetul central să ceară fonduri suplimentare. Din ce am observat în ultimii 10 ani, consecinţa acestei libertăţi de a modifica taxarea a fost creşterea costurilor fixe la nivelul autorităţilor locale, adică salarii, ori nu cred că este neapărat înţelept. Nu este o critică, este o opinie constructivă. Însă, dacă nimeni nu mai spune niciodată că avem o problemă, nimeni nu va accepta că avem o problemă – şi vom continua să fim absolut fericiţi că nu avem nicio problemă”, a adăugat economistul.
Colectarea veniturilor bugetare
O problemă structurală semnalată de economist este nivelul scăzut al veniturilor bugetare colectate, care nu a depășit niciodată 33-34% din PIB, indiferent de cine s-a aflat la guvernare.
Libocor a subliniat că problema nu este nivelul taxelor, ci eficiența colectării.
Chiar dacă TVA ar fi mărit, acest lucru nu ar garanta o creștere a gradului de colectare a veniturilor, deoarece companiile găsesc metode de optimizare fiscală pentru a minimiza impactul taxelor ridicate.
„În ceea ce priveşte TVA, nu contează cât de mare este taxa, nu contează cât de mult o scădem sau o creştem, unde suntem acum, contează cum colectăm. Am fost în afara UE, în afara NATO, am fost conduşi de coaliţii de stânga, de dreapta. Noi n-am colectat niciodată taxele, veniturile bugetare la un nivel mai mare de 33-34% din PIB. Niciodată, indiferent de cine am fost conduşi ca Guvern sau orientare politică, ceea ce mă face să cred, la modul cel mai sincer, că problema este colectarea, nu nivelul taxei. O creştere a taxării – şi asta o spun manualele, nu este opinia mea – nu aduce implicit o majorare a gradului de colectare, nu doar în România, nicăieri, pentru că există o primă reacţie a mediului de afaceri, de apărare – şi se încearcă evitarea: optimizări fiscale sau ce o mai fi pe acolo. Se găsesc soluţii pentru asta, slavă Domnului. Să nu vă imaginaţi că doar autorităţile au idei, ci şi mediul de afaceri are idei şi căuta să se apere. Şi nu e de condamnat, este absolut firesc să se întâmple aşa”, a adăugat Libocor.
Moneda națională și aprecierea sa supraevaluată
O altă temă de discuție a fost aprecierea în termeni reali a monedei naționale. Libocor a avertizat că leul este supraapreciat, în special dacă analizăm deficitul extern, care indică un dezechilibru comercial.
Economistul a menționat că în realitate, consumatorii plătesc deja un echivalent de peste cinci lei pentru un euro în multe dintre facturile pentru utilități, ceea ce face ca depășirea pragului de 5 lei pentru un euro să fie un fenomen firesc.
„S-a discutat despre posibilitatea depăşirii nivelului de 5 lei a cursului de schimb, să fie 5,03 – 5,04. Este absolut posibil, nu este absolut deloc imposibil, ca să mă joc cu cuvintele, însă hai să înţelegem că, în termeni reali, moneda naţională este supraapreciată. Dacă mă uit doar la deficitul extern, expresia schimburilor comerciale, nu pot să explic credibil această apreciere a cursului în termeni reali. Cursul se apreciază în momentul în care ai export, încasezi valută şamd, ori noi avem deficit acolo, deci noi plătim mai mult decât încasăm. Avem un deficit de 7% de acolo, cu 7% din PIB, 14-15% doar din cele 2 deficite gemene, de finanţat. (…) Vă dau un exemplu. Să ştiţi că, în momentul de faţă, vrând nevrând plătiţi un euro cu peste cinci lei în toată zona de utilităţi. Toate facturile sunt echivalent euro, pe care vi le încasează cineva la 5 virgulă ceva. Puteţi să vă uitaţi pe facturi. Depăşirea acestui prag de 5 lei este un lucru firesc. N-ar fi firesc dacă am vedea cursul acela bătut în cuie la 4,93 sau cinci sau cât o fi”, a adăugat economistul.
