Nu mai puţin de patru instituţii financiare internaţionale - două agenţii de rating, FMI şi Comisia Europeană - au emis, în aprilie, avertizări cu privire la riscurile care ameninţă economia României.
Rapoarte care plasează România în topul economiilor celor mai vulnerabile în faţa crizei internaţionale au venit unul după altul în aprilie. Cel mai recent a fost cel al Standard&Poor’s. Raportul „De ce contracţia globală a creditului poate afecta mai m
Nu mai puţin de patru instituţii financiare internaţionale – două agenţii de rating, FMI şi Comisia Europeană – au emis, în aprilie, avertizări cu privire la riscurile care ameninţă economia României.
Rapoarte care plasează România în topul economiilor celor mai vulnerabile în faţa crizei internaţionale au venit unul după altul în aprilie. Cel mai recent a fost cel al Standard&Poor’s. Raportul „De ce contracţia globală a creditului poate afecta mai mult monedelor pieţelor emergente din Europa“ plasează România pe locul doi în clasamentul economiilor emergente care riscă să fie afectate de criza creditului la nivel internaţional. La începutul lui aprilie, şi Fitch, altă agenţie de rating, a emis un comunicat cu o concluzie similară: România se află în categoria ţărilor cu cele mai ridicate riscuri.
Avertizări au venit şi din partea Fondului Monetar Internaţional şi a Comisiei Europene.
Şeful misiunii FMI în România şi Bulgaria, Juan Jose Fernando Ansola, a avertizat că ţara noastră riscă să fie afectată de criza de lichiditate de pe pieţele internaţionale. „În perioada următoare, tensiunile de pe pieţele financiare, efectele adverse pe care acestea le produc asupra creşterii economice din UE şi din regiune, preţurile ridicate ale mărfurilor, în special ale petrolului, vor afecta în mod negativ perspectivele de creştere economică ale României“, se arată într-o declaraţie a FMI. Explicaţia: finanţările externe se scumpesc, iar preţurile de import mai mari contribuie la creşterea inflaţiei. Prin urmare, FMI a redus estimările privind creşterea economică pentru 2008 de la 6% la 5,5% şi le-a majorat pe cele privind inflaţia – 6,5% pentru finele anului. Avertismente similare au vizat şi economiile ţărilor baltice, unde problemele ţin tot de finanţarea deficitelor externe, precum şi state precum Albania sau Serbia.
Investitorii interesaţi de economia României au avut un motiv în plus de panică şi după lansarea prognozei de primăvară a Comisiei Europene. Capitolul privind ţara noastră are un titlul sumbru: „Vulnerabilităţi macroeconomice şi financiare mai mari“. Raportul arată că importurile cresc în continuare, în timp ce principala sursă de finanţare a acestora – investiţiile străine, au stagnat ca urmare a finalizării privatizărilor. „Această situaţie poate afecta în mod negativ vulnerabilitatea externă a României“, se arată în raportul Comisiei Europene. Documentul indică o creştere a economiei ţării noastre cu 6,5% în 2008, cu un punct procentual peste estimările FMI, şi o inflaţie de 7,5% – tot peste cea previzionată de FMI. Încetinirea creşterii economice ar fi însă un lucru bun, în viziunea Comisiei. „Dacă boomul va continua şi dezechilibrele se vor adânci, nu este exclusă o ajustare mai dură“. Una din vulnerabilităţile identificate în raportul Comisiei este politica Guvernului – în domeniul salarizării – care ar putea alimenta presiunile inflaţioniste.
Reacţii întârziate
Semnalele de alarmă cu privire la vulnerabilităţile economiei au fost lansate pe piaţă după ce autorităţile române au fost nevoite deja să ia măsuri. De la începutul anului, BNR a majorat de trei ori dobânda de politică monetară, de la 7,5% la 9,5%. Măsura ar trebui să atragă fondurile investitorilor străini şi să frâneze creditarea în moneda naţională. Iar guvernul s-a angajat, printr-o rectificare bugetară, să ţină în frâu cheltuielile şi să reducă deficitul de la 2,7% din PIB la 2,3%. Semnalele de alarmă vin însă în contextul în care investitorii au avut un sentiment de panică la adresa României încă din a doua jumătate a anului trecut. Acesta s-a manifestat prin retrageri de fonduri, care, deşi n-au fost de amploare, au determinat scăderea cotaţiilor la bursă şi deprecierea leului. O explicaţie pentru pompierismul instituţiilor internaţionale sunt şi reproşurile făcute agenţiilor de rating că au fost luate prin surprindere de criza subprime, majoritatea băncilor care au afişat pierderi de miliarde de euro fiind cotate cu note maxime.
Banii străinilor
21,2 mld. de euro însumau plasamentelor nerezidenţilor în băncile româneşti la finele lui februarie. Rezerva valutară a BNR se ridica la 25,2 miliarde de euro în aceeaşi perioadă.
Capital – Editia nr. 18, data 7 mai 2008
