România a ajuns la o stabilitate macroeconomică remarcabilă și un deficit de cont curent minim după evoluțiile economice bune din ultimii ani. Din păcate, riscurile generate de ultimele evenimente ar putea elimna tot ce s-a câștigat în ultimii ani, după cum se arată în ultimul raport al Fondului Monetar Internațional (FMI), elaborat în urma exercițiului de supraveghere obligatorie pentru toate statele membre. Risa Baqir, șeful misiunii FMI pentru România, a recomandat ca măsurile de relaxare fiscale programate pentru anul viitor să fie amânate, astfel încât deficitul bugetar să revină pe scădere, de la 2,5% în acest an până la 2% în 2017 și 1,5% în 2018.

Primul lucru remarcat în Raport este că țara noastră trebuie să continue reformele structurale, necesare pentru îmbunătățirea investițiilor în sectorul public, dar și în cel privat, astfel încât să fie atins potențialul de creștere economică. Reformele au reprezentat un subiect principal și în ultimul Acord de sprijin al FMI, când progresele au fost mixte. Principalele dificultăți au venit din îmbunătățirea guvernanței corporatiste a companiilor de stat, restructurarea celor cu probleme, majorarea absorbției fondurilor europene și îmbunătățirea climatului de investiții. FMI recomandă adoptarea și implementarea rapidă a guvernanței corporatiste, inclusiv accelerarea ofertelor publice inițiale (IPO), adică listarea societăților de stat la bursa de valori. Din păcate, listările și privatizările au fost stopate în ultimul timp, iar anul acesta singura companie importantă care are ceva șanse să fie listată este Hidroelectrica.

FMI se așteaptă totuși ca creșterea economică a României să fie de 4,2% în acest an, susținută de stimularea fiscală a consumului, dar să scadă la 3,6% anul viitor. Dar menționează că persistă o diferență mare între dobânda-cheie a Băncii Naționale (BNR) și dobânzile bancare, care s-au ajustat în linie cu inflația și au devenit negative. Recomandarea Fondului este de a menține actualul nivel al dobânzii de politică monetară (1,75%), dar de găsire a unor metode pentru a micșora diferența dintre aceasta și dobânzile din piața bancară. „BNR ar trebui să dea un semnal de întărire și să înceapă să reducă diferența dintre dobânda de politică monetară și dobânzile din piață prin absorbții de lichiditate și îngustarea coridorului de dobânzi“, arată raportul FMI. De altfel, pe fondul evoluției prețurilor de consum, instituția internațională prognozează o inflația de aproape 3,5% la finele anului viitor, adică la limita superioară a intervalului din ținta stabilită de BNR.

Salariul minim crește prea repede

Salariul minim, care a urcat accelerat în ultimii ani până la 1.250 lei în prezent, este o altă preocupare a experților FMI, care arată că majorarea peste productivitate duce la creșterea salariului minim ca raport față de salariul mediu, nivel care va depăși media pe regiune și care poate submina competitivitatea și poate afecta crearea de noi locuri de muncă.

Raportul nu uită nici de legea dării în plată, pe care o vede capabilă să afecteze bilanțurile băncilor, să submineze drepturile de proprietate privată și încrederea investitorilor. „O diminuare a poverii datoriei acordată debitorilor cu probleme ar trebui țintită, inclusiv prin cerințe stricte de eligibilitate, respectând în același timp clauzele din contracte“, arată experții FMI, care se arată îngrijorați și față de propunerea conversiei forțate a creditelor în valută pe care Parlamentul o analizează în prezent. FMI recomandă implementarea legii insolvenței personale pentru a rezolva problemele cu care se confruntă debitorii bancari.

„Pe partea internă, măsurile populiste într-un an electoral ar putea afecta în mod negativ încrederea în economie și descuraja investițiile. Pe partea externă, o deteriorare a percepției de risc privind piețele emergente ar putea declanșa ieșiri de capital, deprecierea monedei și o creștere a raportului dintre datorie externă și PIB. Menținerea unui nivel adecvat al rezervelor, inclusiv cele fiscale, vor fi cruciale pentru reducerea riscurilor“, arată FMI. Instituția are în vedere relaxarea fiscală stabilită pentru anul viitor și care ar trebui anulată sau amânată până la găsirea măsurilor compensatorii pentru menținerea veniturilor la buget. „Politica fiscală trebuie să fie ancorată pe o traiectorie credibilă de reducere a datoriei pe termen lung“, explică experții FMI.

Recomandările FMI din actualul raport, elaborat ca urmare a consultărilor periodice din supravegherea obligatorie a statelor membre sunt doar considerente generale la nivel de politică monetară, financiară și economică. 

4,2% este creșterea economică prognozată de FMI pentru acest an, pentru 2017 fiind estimată o creștere de doar 3,6%