Banca Mondială și-a redus marți previziunile de creștere economică pentru 2023 și avertizează că economia mondială ar putea intra în recesiune, în condițiile în care impactul majorării ratelor de dobândă ale băncilor centrale se intensifică, războiul Rusiei din Ucraina continuă, iar principalele motoare economice ale lumii se clatină.
Banca Mondială a anunțat că se așteaptă la o creștere a PIB-ului mondial de 1,7% în 2023, cel mai lent ritm în afara recesiunilor din 2009 și 2020. În raportul său anterior privind perspectivele economice globale din iunie 2022, banca prognozase o creștere globală de 3,0% pentru 2023, transmite Reuters.
Economia globală ar putea intra în recesiune în 2023
Totodată, Banca a prognozat că în 2024 creșterea globală va accelera la 2,7% – sub estimarea de 2,9% pentru 2022 – și creșterea medie pentru perioada 2020-2024 va fi sub 2% – cel mai lent ritm de cinci ani din 1960.
Banca a anunțat că încetinirile majore din economiile avansate, inclusiv reducerile puternice ale previziunilor sale la 0,5% atât pentru Statele Unite, cât și pentru zona euro, ar putea prefigura o nouă recesiune globală la mai puțin de trei ani de la ultima.
„Având în vedere condițiile economice fragile, orice nouă evoluție nefavorabilă – cum ar fi o inflație mai mare decât se aștepta, creșteri bruște ale ratelor dobânzilor pentru a o limita, o reapariție a pandemiei COVID-19 sau escaladarea tensiunilor geopolitice – ar putea împinge economia globală în recesiune”, a anunțat Banca Mondială.
Perspectivele sumbre vor fi deosebit de dificile pentru economiile de piață emergente și în curs de dezvoltare, a declarat Banca Mondială, deoarece acestea se luptă cu o povară grea a datoriilor, cu monede slabe și cu o creștere slabă a veniturilor, precum și cu încetinirea investițiilor în afaceri, care sunt acum prognozate la o rată de creștere anuală de 3,5% în următorii doi ani – mai puțin de jumătate din ritmul din ultimele două decenii.
„Slăbiciunea creșterii economice și a investițiilor în afaceri va agrava regresele deja devastatoare în domeniul educației, sănătății, sărăciei și infrastructurii, precum și cerințele tot mai mari cauzate de schimbările climatice”, a declarat președintele Băncii Mondiale, David Malpass.
Banca Mondială a solicitat un sprijin sporit din partea comunității internaționale
Banca Mondială a remarcat că unele presiuni inflaționiste au început să se diminueze pe măsură ce 2022 se apropia de sfârșit, odată cu scăderea prețurilor la energie și la mărfuri, dar a avertizat că riscurile unor noi întreruperi ale aprovizionării sunt ridicate, iar inflația de bază ridicată ar putea persista.
Acest lucru ar putea determina băncile centrale să reacționeze prin creșterea ratelor de politică monetară cu mai mult decât se așteaptă în prezent, agravând încetinirea globală, se arată în raport.
Banca a solicitat un sprijin sporit din partea comunității internaționale pentru a ajuta țările cu venituri mici să facă față șocurilor alimentare și energetice, persoanelor strămutate din cauza conflictelor și riscului tot mai mare de crize ale datoriilor.
Banca a anunțat că sunt necesare noi finanțări concesionale și granturi, precum și mobilizarea capitalului privat și a resurselor interne pentru a contribui la stimularea investițiilor în adaptarea la schimbările climatice, capitalul uman și sănătate, se arată în raport.
Raportul vine în contextul în care se așteaptă ca în această săptămână consiliul de administrație al Băncii Mondiale să ia în considerare o nouă „foaie de parcurs privind evoluția” pentru ca instituția să își extindă în mod considerabil capacitatea de creditare pentru a face față schimbărilor climatice și altor crize globale.