Numărul cazurilor de infectare cu noul coronavirus înregistrate la nivel global este din nou în creştere după şase săptămâni consecutive de scădere, a afirmat luni directorul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), potrivit DPA, citată de Agerpres.
”Este dezamăgitor, dar nu surprinzător”, a declarat din Geneva Tedros Adhanom Ghebreyesus, precizând că trendul crescător se manifestă în toate zonele, cu excepţia Africii şi regiunilor Pacificului de Vest.
”Parţial pare să fie urmarea relaxării măsurilor de sănătate publică, circulaţiei în continuare a variantelor virusului şi a faptului că oamenii au lăsat garda jos”, a spus acesta.
Directorul OMS a recomandat comunităţii internaţionale să nu se bazeze exclusiv pe vaccinare, spunând că regulile fundamentale de igienă rămân de bază în ceea ce priveşte controlul pandemiei.
Cu toate acestea, a spus că este încurajator că, în sfârşit, personalul medical din ţările sărace este vaccinat, inclusiv în ţări din Vestul Africii precum Ghana şi Coasta de Fildeş.
Până la finalul lui mai, 237 de milioane de doze de vaccin împotriva COVID-19 sunt preconizate să fie pregătite pentru a fi distribuite în 142 de ţări sărace.
”Este regretabil că acest lucru se întâmplă după aproape trei luni de când unele dintre ţările dezvoltate au demarat campaniile naţionale de vaccinare”, a spus Tedros Adhanom Ghebreyesus.
Rusia dezvoltă un nou tip de vaccin anti-COVID-19
Pe de altă parte, Agenţia Federală Medico-Biologică a Rusiei (FMBA, conform iniţialelor în limba rusă) va începe în luna iulie testele clinice pentru un nou tip de vaccin anti-COVID-19, capabil să genereze imunitate la nivel celular cu o protecţie de peste 13 ani, a declarat luni directoarea acestui centru, Veronika Skvorţova, potrivit agenţiei EFE.
Ea a menţionat că este vorba despre un vaccin de nouă generaţie, dezvoltat pe o nouă platformă tehnologică, iar primele două faze ale testelor clinice vor fi unite, ”întrucât actualele protocoale privind vaccinurile o permit”.
”Dezvoltăm un vaccin care se diferenţiază prin faptul că nu acţionează asupra proteinei S, ci asupra altor componente proteice ale virusului, aşadar nu se dezvoltă o imunitate umorală – cu activarea anticorpilor -, ci o imunitate celulară, al cărei avantaj este durata sa îndelungată”, explică Veronika Skvorţova.
”În unele lucrări experimentale s-a demonstrat că această imunitate se menţine între 13 şi 17 ani”, a adăugat ea, semnalând totodată că această direcţie a cercetărilor se înscrie în actualele tendinţe internaţionale susţinute de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS).
