Liberalizarea pieței energetice, un drum plin de provocări
România a traversat o serie de etape importante în procesul de liberalizare a pieței energiei. După liberalizarea pieței gazelor naturale în 2020 și a pieței energiei electrice în 2021, s-a ajuns la o situație delicată, în care reglementarea a devenit inevitabilă.
Așadar, în pofida intențiilor inițiale de a crea un sector energetic complet liberalizat, crizele externe, precum războiul din Ucraina, au forțat autoritățile să ia măsuri de plafonare a prețurilor pentru a proteja consumatorii și economia națională.
În cadrul unei recente conferințe organizate de Asociația Furnizorilor de Energie Electrică din România (AFEER), tema centrală a fost “Re-liberalizare: Competiție pe piața energiei în beneficiul tuturor”.
Aceasta a adus în prim-plan nu doar procesul de liberalizare, dar și dificultățile întâmpinate în contextul actual al crizei energetice globale.
Participanții au subliniat că decizia de a reveni la o piață reglementată, adoptată în urma izbucnirii conflictului din Ucraina, a fost necesară pentru a stopa inflația galopantă, iar măsurile guvernamentale implementate au avut un impact economic pozitiv.
“De ce suntem din nou în piaţă reglementată? În 2020, iulie, s-a liberalizat piaţa pentru gaze naturale, în 2021, la 1 ianuarie, s-a liberalizat piaţa pentru energie electrică. Ţineţi minte, în 2020, la 1 iulie, cum s-a liberalizat piaţa pentru gaze naturale? Era o piaţă liberă, cum a dorit toată lumea… Ţineţi minte cât era preţul la gaz şi cât tranzacţionat pe pieţe? Aproape zero. Bun eram în Covid, e adevărat.
La 1 ianuarie 2021 are loc liberalizarea pieţei energice electrice. A început un val, o piaţă cât de cât funcţională, după care a venit războiul. Deci, motivele pentru care a trebuit să ne reîntoarcem la o piaţă reglementată au fost extrem de clare şi cred că la vremea respectivă Guvernul a luat decizia cea mai corectă.
Am spus de foarte multe ori şi vreau să repet, cum se arată şi în raportul Băncii Naţionale din 2023, că dacă nu se făcea reglementarea pieţei, dacă nu se plafonau preţurile, aveam o inflaţie cât China. Prin această intervenţie, practic economic vorbind am reuşit să stopăm inflaţia.
Într-adevăr, pe de altă parte, această măsură are şi un cost şi vorbim despre peste 20 de miliarde de lei, în total, dar nu ne-am întors la o piaţă reglementată deoarece clasa politică a luat-o razna, ci pentru că, pur şi simplu, era singura opţiune viabilă şi sănătoasă pe care puteam puteam să o luăm”, a explicat demnitarul
Un plan gradual pentru deregularea pieței
Unul dintre cei mai vocali susținători ai reglementării a fost Lorant Antal, președintele Comisiei de Energie din Senat, care a explicat că, deși deregularea pieței rămâne un obiectiv pe termen lung, acest proces trebuie realizat gradual, cu un plan bine definit, care să ofere industriei timp pentru a se adapta.
În acest sens, Ordonanța de Urgență 6, care prevede prelungirea plafonării prețurilor la energie electrică și gaze naturale, până în iulie 2025 pentru electricitate și până la sfârșitul anului gazier pentru gaze, este considerată o decizie corectă.
Clarificarea statutului consumatorilor vulnerabili
De asemenea, s-a discutat despre statutul consumatorilor vulnerabili, o categorie care a devenit centrală în dezbaterile recente. Antal a subliniat necesitatea de a clarifica termenul de „consumator vulnerabil”, întrucât legea existentă nu reflectă realitatea situației acestor consumatori și nu oferă soluții eficiente pentru protejarea lor. În acest context, autoritățile trebuie să adopte amendamente care să asigure o protecție reală și eficientă.
Aceste măsuri, deși costisitoare – estimându-se că ele vor depăși 20 de miliarde de lei – au fost esențiale pentru a evita o criză economică mai gravă. Deși mulți au critici legate de reglementările impuse, este clar că deciziile din ultimii ani au fost luate pentru a proteja consumatorii români și pentru a menține stabilitatea economică în fața unor provocări externe majore.
“Avem proiectul de aprobare a Ordonanţei de Urgenţă 6, pentru care, deja, de două ori am amânat decizia finală, votul pe raport. Am spus de foarte multe ori că noi credem în dialog, am avut uşile deschise, am avut discuţii foarte pertinente legate de această Ordonanţă de Urgenţă.
Au venit multe amendamente la care ar trebui să avem concluzii şi din partea Ministerului Energiei şi din partea ANRE. Sunt şi cele care au venit din partea industriei, precum şi cele care au luat naştere în cadrul comisiilor reunite (…) Textul Ordonanţei se referă şi la prelungirea plafonării preţurilor la energie electrică şi la gaze naturale – în cazul energiei electrice până în 1 iulie, adică cu trei luni, iar in cazul gazelor naturale întregul an gazier.
Decizia a fost una corectă şi o să vă explic de ce consider că a fost decizia corectă. Când am început să lucrăm la programul de guvernare pe energie împreună cu domnul ministru Burduja (Sebastian Burduja, ministrul Energiei, n.r.), am avut o poziţie foarte clară: suntem de acord cu dereglementarea pieţei şi noi credem în piaţă liberă, dar dacă facem acest pas trebuie să-l facem foarte clar, treptat şi expus într-un plan foarte bine definit şi pe înţelesul tuturor, ca industria să poată să se pregătească pentru această de reglementare”, a spus Lorant Antal.
