"Evident că aceste împrumuturi sunt plătite de noi. Este o iluzie că ne putem împrumuta şi scăpăm de orice grijă", a declarat, pentru Mediafax, Aurelian Dochia.

"Când aceste împrumuturi sunt pe termen lung, cei care plătesc sunt urmaşii nostri, dar în multe cazuri împrumuturile pe trei-cinci ani, aşa cum sunt cele mai frecvente în România sunt plătite de noi. Am primit nişte bani astăzi, iar mâine trebuie să-i returnăm, plus dobânda. Adică vom avea venituri disponibile mai mari acum, după ce primim banii împrumutaţi, dar în perioadele următoare acestea sunt mai mici. Este o deplasare în timp a fluxului de venituri pe care bugetul Statului îl are", a mai spus analistul.

Acesta arată că, majorarea deficitului bugetar înseamnă nevoia de împrumut mai mare a Statului. Adică Statul va trebui să se împrumute mai mult decât a făcut-o în trecut.

"Asta înseamnă că trebuie să se adreseze pieţelor financiare internaţionale şi la nivel naţional. Statul trebuie să obţină bani, în primul rând, de la băncile de pe piaţa românească pentru a finanţa acest deficit suplimentar, şi la un moment dat, când cererea de finanţare creşte tot mai mult, costurile de finanţare, dobânzile la care trebuie să se împrumute Statul, vor creşte şi ele", a afirmat Aurelian Dochia.

"De altfel, asistăm la un fenomen de creştere a acestor dobânzi, care a început de câteva luni, probabil că din perspectiva aceasta, că deficitul se va înrăutăţi, pe care pieţele financiare au văzut-o. Se înrăutăţesc şi condiţiile de finanţare şi, la un moment dat, aşa cum s-a întâmplat în ultimii ani, cu multe ţări, nu numai cu România, costurile de finanţare au crescut rapid. Există un prag periculos. Fie datoria creşte foarte mult, fie nevoile bugetului sau deficitul creşte şi produce îngrijorare pe pieţe, dar se poate ca la un moment dat costurile să sară brusc şi povara rambursării datoriei să devină greu de suportat", a precizat analistul economic.

Guvernul nu va renegocia ținta de deficit cu CE

Guvernul nu va renegocia cu Comisia Europeană, în acest an, ţinta de deficit de 3% din PIB, întrucât măsurile luate nu vor duce la depăşirea acestei valori a indicatorului, a declarat, duminică, Daniel Constantin, vicepremier şi ministru al Mediului.

"Personal, nu sunt pentru depăşirea deficitului de 3%. Nu intră în discuţie în 2017 renegocierea cu Bruxellesul. Depăşirea deficitului de 3% ne-ar duce la declanşarea procedurii de deficit excesiv. În anul 2017 nu este cazul să cerem renegocierea, pentru că toate măsurile pe care le-am gândit se încadrează în limita de 3%", a spus Constantin, la Digi 24.

El a susţinut că, pentru îndeplinirea măsurilor asumate în programul de guvernare, foarte importantă este creşterea investiţiilor.

"Investiţiile în 2015 au fost de 4,5% din PIB, undeva peste 40 de miliarde de lei, iar în 2016 de 3,9% din PIB, deci nu s-au ridicat la nivelul aşteptărilor. Ceea ce noi am tras ca şi concluzie şi am transpus în programul de guvernare a fost faptul că trebuie să relansăm investiţiile, dacă vrem să avem bani pentru măsurile pe care le-am implementat. Şi vă asigur că în fiecare an vom avea un procent de peste 6% din PIB pentru zona de investiţii. În anul 2017 este prognozată o sumă care ajunge la 6,2% din PIB pentru investiţii, în infrastructură, sănătate, educaţie, agricultură", a arătat vicepremierul.