„FIC semnala cu îngrijorare, încă de acum 2-3 ani, că în viitorul apropiat piaţa muncii şi sistemul educaţional din România se vor confrunta cu probleme din ce în ce mai mari, deoarece multe companii vorbeau de atunci despre un deficit de forţă de muncă calificată. Datele recente confirmă previziunile FIC şi de aceea salutăm faptul că, atât la nivelul opiniei publice, cât şi al Guvernului şi al Parlamentului, problema a fost conştientizată şi se caută soluţii”, spun membrii Consiliului, potrivit agerpres.ro.

Însă, aceştia se arată acum preocupaţi de faptul că soluţiile propuse nu par a fi luate într-un mod coordonat, iar intervenţiile legislative sau de politică publică pe piaţa muncii par să fie rezultate doar din concluziile unui dialog parţial, limitat la un număr redus de actori relevanţi.

O astfel de abordare, pe o piaţă a muncii care este deja tensionată din cauza deficitului pe care îl înregistrează, poate avea efecte contrare celor scontate.

„În acest sens, notăm că există trei direcţii de acţiune ale politicilor publice ale căror efecte separate, dar şi cumulate, trebuie bine cântărite: mai multe iniţiative de modificare a cadrului legislativ privind relaţia dintre sindicate şi patronate; măsuri menite să crească veniturile individuale – mărirea salariului minim şi întreaga dinamică a salariilor din mediul privat şi public, dar şi a pensiilor; măsuri punctuale cu efect pe termen scurt şi mediu menite să rezolve deficitul de forţă de muncă”, se mai arată în comunicat.

Potrivit FIC, proiectele de lege din Parlamentul României privind modificarea Legii dialogului social sunt rezultatul nemulţumirilor exprimate de sindicate şi o încercare de întoarcere în timp a relaţiilor dintre sindicate şi angajatori într-o epocă percepută de ei ca fiind mai bună.

Între timp, economia României s-a integrat în piaţa europeană şi globală devenind mult mai sofisticată, condiţiile de muncă s-au îmbunătăţit, iar salariile au crescut consistent şi constant.

FIC consideră că nicio lege cu impact economic nu ar trebui adoptată fără consultarea principalilor actori, sindicate şi angajatori, dar şi al populaţiei active, astfel încât dialogul social să fie un instrument real, respectat şi adaptat la nevoile prezente şi viitoare.

 

„Opinia membrilor FIC este că nivelul salariului minim nu trebuie decis în mod administrativ, ci trebuie să fie rezultatul negocierilor dintre sindicate şi patronate, pe baza unor criterii obiective, stabilite în prealabil după un calendar previzibil. Trebuie să fim conştienţi că salariul minim are ca efect secundar creşterea treptată a tuturor salariilor dintr-o economie, inclusiv cele din sectorul public, şi această dinamică trebuie supravegheată cu atenţie, astfel încât să nu se materializeze doar în inflaţie”, au adăugat reprezentanţii investitorilor.

Nu în ultimul rând, atât Guvernul, cât şi Parlamentul, au luat în mod justificat o serie de măsuri punctuale menite să amelioreze pe termen scurt deficitul acut resimţit pe piaţa muncii din România. Aceste măsuri au în vedere fie activarea unor anumite categorii de persoane care nu sunt incluse în piaţa muncii, fie facilitarea accesului muncitorilor din afara Uniunii Europene sau atragerea înapoi în ţară unei părţi din diaspora românească.

Membrii FIC cred că este foarte important ca toate politicile ce privesc piaţa muncii să fie abordate într-un sistem unitar în cadrul unei strategii pe termen lung, să nu fie adoptate cu celeritate nejustificată şi fără o consultare serioasă cu toţi actorii relevanţi.

Companiile membre FIC au aproximativ 200.000 de angajaţi şi o cifră de afaceri cumulată de 200 de miliarde de lei.