“Producătorii mci şi medii sunt cei care pot schimba imaginea vinului românesc în afara României pentru că sunt mult mai orientaţi către calitate şi către consecvenţa în calitate a vinului”, e convinsă Cristiana Stoica, proprietara Cramei Avincis.

După un 2013 viticol foarte bun, premisele de până acum indică o recoltă mult mai mică anul acesta. Chiar şi aşa, Cristiana Stoica estimează un an bun. Se referă însă doar la gustul vinului, nu şi la volumele pe care le-ar putea scoate pe piaţă: “Producţia vinurilor Avincis este bună calitativ şi în 2014, cu toate că anul 2013 a fost unul dintre cei mai buni ani pentru viticultura din România din ultima perioadă de timp. Din punct de vedere cantitativ, ne aşteptăm la volume ceva mai mici, deoarece, în acest an, condiţiile meteorologice nu au fost de partea producătorilor de vinuri”.

Producţia actuală de vin a cramei Avincis, unde sunt produse vinurile premium Avincis şi “Domnul de Rouă”, este generată de viţa- de- vie proprie cultivată pe circa 30 de hectare, în regiunea viticolă Drăgăşani. Capacitatea maximă de producţie – “pe care nu am atins-o încă” -, este de aproximativ 300.000-400.000 de sticle.

HoReCa  (restaurante, baruri, magazine specializate sau raioane specializate în marile magazine – cum este Humidor din reţeaua Metro, de exemplu) e principalul canal de vânzare al vinurilor cramei – “Deocamdată, nu avem eticheta pentru retail şi nu vindem vinul destinat HoReCa în retail”, precizează Cristiana Stoica

Vremurile tulburi de acum, dar şi  interesul tot mai crescut pentru vinul premium, o face pe proprietara Avincis să vadă “o oportunitate pentru crearea unor vinuri care să facă faţă mai bine posibilităţilor financiare ale consumatorilor, fără însă a diminua standardele de calitate pe care ni le impunem, ca producători premium”.

Pentru consum curent, de masă, explică ea, clientul este dispus să plătească “foarte puţin, 5 -15 lei cel mult”, iar pentru o sticlă de vin premium, scoate din buzunar, de regulă, între 30 şi 50 de lei.

Ce modificări a observat Cristiana Stoica în comportamentul consumatorului? “Există mai mult interes pentru vinul premium – explică ea -, pentru vizitele la cramă, unde consumatorul poate înţelege ce înseamnă trasabilitatea vinului (de la butaş până în pahar), atât de importantă ca garanţie a calităţii superioare a vinului. A sporit şi interesul pentru vinul românesc, nu numai pentru cel din import. Oferta rămâne însă destul de limitată pentru vinul premium, de exemplu, pentru că punctele de vânzare actuale sunt limitate la HoReCa, sistem  ce nu poate acoperi decât o parte destul de redusă din piaţa de vin”.

Pentru un producător ca Avincis, continuă ea, principala dificultate este lipsa de promovare a culturii vinului. “Atât în sitemul HoReC, cât şi în retail, se promovează doar vinul ieftin, iar nu vinul bun şi ieftin. În al doilea rând, lipseşte infrastructura necesară: drumuri, spaţii de cazare, dotări în mediul viticol care să facă posibilă atragerea consumatorului final – persoana fizică – la crame”.

În al treilea rând, adaugă Cristiana Stoica, “nu există o politică financiară de sprijin (bănci, nu numai fonduri europene) a lucrătorilor din mediul viticol românesc, în special în caz de calamităţi naturale. În al patrulea rând, vinul românesc la export se loveşte de lipsa unui brand de ţară adecvat, de absenta unei acţiuni comune şi coerente a producătorilor, ceea ce face dificilă promovarea vinului românesc (premium, cu precădere) în exterior”.

Primii zece viticultori din România – printre care Murfatlar, Cotnari, Jidvei, Vincon, Cramele Recaş sau Zarea –  cumulează o cotă de peste 50% din totalul pieţei de vinuri, estimată la 350 mil. euro; la nivelul întregii ţări sunt circa 180.000 de hectare de teren cultivate cu viţă-de-vie.