Dacă este un an bun pentru agricultură, atunci este un an bun și pentru companiile care vând zboruri utilitare în această zonă. „Cele două merg mână în mână“, este concluzia jucătorilor din acest domeniu. Estimată astăzi la aproape 5 milioane de euro, cu multe companii private care au început să dezvolte un business în ultimii ani, piața locală a zborurilor utilitare nu dă semne că ar putea crește în 2014. În cel mai bun caz, se va menține la nivelul de anul trecut.

„E o piață fluctuantă. Dacă ai o iarnă bună, cu zăpadă, iar omul vede că și recolta o să fie bună, vine martie și încep să sune telefoanele pentru tot felul de lucrări: fertilizat, erbicidat“, spune Dumitru Popescu, managing director Aviația Utilitară București. Potrivit lui, o oră de zbor pentru această activitate costă circa 400 de euro, cu pilot inclus și opțiunea de „negociere“, bineînțeles. Altfel spus, se negoiază la hectar sau la oră, în funcție de situație.

Un pilot bun „face“ 120 ha pe oră

„Eu, pe vremea când mă ocupam exlusiv de acest domeniu, negociam la hectar. Aveam piloți foarte buni, care făceau 120 de hectare pe oră fiecare. Această muncă nu se pretează la deținătorii de suprafețe mici. În măsura în care agricultura se fărâmițează, aviația utilitară va avea o pondere din ce în ce mai mică“, explică Dumitru Popescu. Sau poate vor veni mari investitori străini și vor cumpăra suprafețe mari, pe care să le folosească doar în interes agricol. Cu mențiunea că România este obligată, prin Tratatul de Aderare la Uniunea Europeană, să liberalizeze piaţa funciară pentru persoanele fizice din UE, de la 1 ianuarie 2014.

Și, oricum, punctează Popescu, „agricultura s-a aflat într-un declin“, acesta fiind și motivul pentru care acest tip de activitate nu a avut o creștere susținută. „Aviația de agricultură este neînțeleasă ca utilitate și chiar se încearcă să fie scoasă din acest peisaj. Însă, dacă o să fie un boom în agricultură, ne vom trezi că nu am încurajat acest tip de aviație și, în consecință, vom fi obligați să cumpărăm aeronave din străinătate într-un timp scurt și cu bani mulți“, adaugă Popescu. Calculând, Aviația Utilitară București, care deține trei avioane și un elicopter și are circa 50 de clienți anual, a obținut în 2013 venituri de 1,9 milioane de lei numai din zboruri utilitare, înregistrând o creștere ușoară față de 2012.

Pe partea de construcții nu lucrează, în contextul în care acolo sunt necesare elicoptere speciale, iar preţurile sunt foarte mari, ajungând la 3.500 euro pe oră. „Am avut o solicitare pentru un proiect de construcție a unei secțiuni de linie electrică de înaltă tensiune în zona Dobrogei, unde terenul mlăștinos nu permitea lucrul cu macaraua“, spune Alin Todea, business development manager Rent Helicopters. 

Mai nou, potrivit acestuia, au apărut solicitări din partea unor clienți pe segmentul de infrastructură rutieră. Pe înțelesul tuturor, aceștia cer realizarea unor studii complexe pentru construcția de drumuri și autostrăzi cu o tehnologie care folosește elicopterul și care dă constructorului posibilitatea să cunoască mai bine conformația terenului. „Acest lucru este cu atât mai important cu cât atât la centura ocolitoare a Clujului, cât și la secțiunea de autostradă Sebeș – Sibiu, după ce au terminat executarea unor viaducte, constructorii au constatat că nu le pot folosi din cauză că terenul de sub ele s-a mișcat“, explică Todea. Altfel, tot pe zona de construcții, în cazul în care clientul se află la București și solicită un elicopter pentru 1,4 tone, prețul pe ridicare ajunge la 1.500 euro, însă poziționarea în București este de 5.900 euro.

Nu se poate spune că, în general, flota de aeronave utilitare este modernizată pe piața locală. Dumitru Popescu mai spune că România are o flotă îmbătrânită, cu cele două modele KA-26, special pentru agricultură, și Antonov AN-2, care sunt, încă, foarte bune. „Bulgarii chiar au încercat să-și îmbunătățească flota cu niște Robinson 44, dar s-au întors la KA-26, al cărui preț ajunge la 100.000 euro, la mâna a doua“, adaugă Popescu. Se referă la niște aeronave a căror durată de viață este de 30 de ani și care par să facă istorie nu doar în România, ci în toată regiunea.