Avionul silențios, proiect european cu contribuție românească

Pe plan mondial, concurența în materie de cercetare-inovare a devenit tot mai acerbă. Pentru a se numără printre învingători, UE pune la bătaie sume consistente pentru proiectarea și construirea unor avioane silențioase, care să reducă disconfortul celor ce locuiesc în vecinătatea aeroporturilor.

Cercetători din întreaga Europă, inclusiv doi parteneri din România, studiază toate posibilitățile, de la materiale speciale care absorb zgomotul până la utilizarea undelor de presiune pentru a anula zgomotul. Cercetătorii utilizează în comun instalații de testare costisitoare și construind un model care le permite să analizeze aeronava în ansamblu. Este vorba de un proiect amplu de cercetare, denumit OPENAIR, sprijinit de Comisia Europeană.

Comisia Europeană dorește să sprijine mai multe astfel de proiecte, motiv pentru care prezentăm propunerea noastră de a investi 80 de miliarde euro pe o perioadă de șapte ani în domeniul cercetării și inovării. Planul, denumit Orizont 2020, se va concentra mai mult ca niciodată pe transformarea celor mai bune idei în produse și servicii inovatoare care oferă oportunități de afaceri și schimbă viețile oamenilor în mai bine. Se vor acorda fonduri pentru universități și institute de cercetare, dar și pentru companii inovatoare, inclusiv pentru întreprinderi mici și mijlocii (IMM-uri).  

Finanțarea UE pentru cercetare este acordată cercetătorilor care propun cele mai bune proiecte, indiferent de locul în care sunt stabiliți în Europa. Problema este că anumite părți ale Uniunii Europene nu înregistrează încă rezultate pe măsura potențialului lor. Aceasta nu este doar o problemă în termeni de „est versus vest” sau „nou versus vechi” – regiuni din întreaga Europă înregistrează un nivel scăzut de performanță în domeniul cercetării. Există diferite motive pentru acest fapt, inclusiv o lipsă de capacitate, infrastructură și informații. Dorim să înlăturăm acest decalaj, iar soluția este combinarea finanțării UE pentru cercetare și a fondurilor structurale.   

UE se uită spre ”Orizont 2020”

O prioritate cheie pentru Orizont 2020 constă în a crea legături mai strânse între cercetătorii și companiile din regiunile cu performanță scăzută, pe de-o parte, și cercetătorii și companiile din alte părți ale Europei, care înregistrează cele mai ridicate performanțe, pe de altă parte. Aceasta include înfrățirea, schimburile de personal și acordarea de consiliere și asistență de specialitate.  
Vom încerca, de asemenea, să aducem cadre universitare excepționale la instituții din regiuni cu potențial ridicat, oferindu-le așa-numite „catedre SEC”.  SEC reprezintă Spațiul European de Cercetare, și unul dintre obiectivele acestuia este de crea condiții echitabile pentru cercetare și inovare în Europa.  Orizont 2020 va identifica viitoarele centre de excelență, le va recunoaște în mod clar – acordându-le un sigiliu de aprobare – și le va oferi consultanță și sprijin.

Modernizarea infrastructurii și a echipamentelor de cercetare va intra sub incidența politicii de coeziune a UE. Acest lucru este vital – nici cel mai bun pilot de curse din lume nu poate concura fără o mașină performantă.   
Pentru oamenii noștri de știință aceasta înseamnă totul de la laboratoare și echipamente până la supercalculatoare și rețele de date de mare viteză.  Regiunile mai puțin dezvoltate ar trebui să investească cel puțin 50% din finanțarea acordată prin Fondul European de Dezvoltare Regională în sprijin pentru cercetare și inovare, IMM-uri și eficiență energetică și energii regenerabile.

Pe baza unei concurențe transparente vom permite, de asemenea, crearea de noi centre de excelență în materie de cercetare pentru a oferi cercetătorilor noștri noi oportunități de carieră în întreaga Europa și pentru a sprijini regiunile mai puțin dezvoltate să recupereze decalajul.

Toate acestea implică decizii dificile din partea statelor membre ale UE și a regiunilor lor. Dacă acestea doresc să concureze în Europa și la nivel internațional, trebuie să cheltuiască fonduri UE și propriile lor bugete în domeniile în care au o performanță bună. Acest lucru se numește „specializare inteligentă” și include coordonarea investițiilor în cercetare și dezvoltare cu nevoile și capacitățile întreprinderilor. Investițiile din cadrul politicii de coeziune vor fi condiționate de existența unei strategii naționale sau regionale pentru specializarea inteligentă, care va stimula cooperarea transfrontalieră și va crea infrastructuri de cercetare mai bune.  

Skype și MP3, invenții europene, comercializate de americani

Europa are cercetători remarcabili, și vom continua să îi sprijinim. 31% dintre toate brevetele din lume provin din Uniunea Europeană. Însă, din păcate, ne lipsește concretizarea acestor idei bune. Skype și formatul de muzică MP3 sunt doar două exemple de invenții bazate pe cercetare UE, dar comercializate și introduse pe piață de companii americane. Această situație pur și simplu nu este suficient de bună. Pe baza cunoștințelor UE se creează locuri de muncă în alte părți, iar acest lucru afectează poziția Europei în contextul unei concurențe mondiale acerbe.  

Orizont 2020 și politica de coeziune se vor concentra pe creșterea competitivității Europei, pe sprijinirea celor mai bune activități de cercetare și pe transformarea acestora în creștere și locuri de muncă.  În acest scop și pentru a asigura participarea cercetătorilor și companiilor din întreaga UE, avem nevoie de sprijinul tuturor guvernelor și al Parlamentului European. Astfel, cele mai bune idei vor putea fi folosite într-un mod care să aducă o schimbare reală pe continentul nostru. Numai atunci Uniunea Europeană va deveni „O Uniune a inovării”.

Autori: Màire Geoghegan-Quinn, comisar european pentru cercetare, inovare și știință și Johannes Hahn, comisar european pentru politică regională.