Comisia Juridică a Camerei Deputaţilor a decis să dea aviz favorabil “actului de naştere” a Autorităţii de Supraveghere Financiară însă nu înainte de a aduce câteva amendamente importante. În primul rând, deputaţii au decis să amâne înfiinţarea gigantului pentru 15 aprilie deşi evenimentul ar fi trebuit să aibă loc pe 1 martie.
În al doilea rând, membrii comisiei juridice au decis să schimbe profilul candidaţilor la consiliul ASF. Astfel, cei 15 membrii vor trebui să aibă cel puţin 10 ani de experienţă în domeniul financiar “bancar sau nonbancar” şi să fi absolvit o facultate de drept sau cu profil economic. De asemenea, cei 15 nu vor putea fi, la momentul numirii, membrii în consiliile de administraţie ori directori în companii de asigurare, de brokeraj sau administratori de pensii private.
La finalul anului trecut, Guvernul a decis să facă public un proiect de ordonanţă de urgenţă care consfinţeşte constituirea Autorităţii de Supraveghere Financiară(ASF).
Organismul va prelua atribuţiile Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor, Comisiei pentru Supravegherea Sistemului de Pensii Private şi ale Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare. Pe cale de consecinţă, cei trei supraveghetori vor fi desfiinţaţi şi vor trece în ASF cu active dar şi cu pasive. În acest fel, nou creatul ASF va administra pieţe de circa 6 miliarde de euro în condiţiile în care, valoarea primelor brute subscrise de asigurători în România, activele fondurilor de pensii private şi tranzacţiile bursiere se ridică , fiecare, la aproximativ 2 miliarde de euro.

Partidele ştiu sigur cine va conduce ASF

Autoritatea de Supraveghere Financiară va fi condusă de un consiliu format din 15 membrii. Propunerile vor veni, conform unui algoritm deja stabilit în urma negocierilor, de la partidele politice  parlamentare.
Astfel, potrivit unor surse, PNL va avea 5 membrii, PSD cinci membrii, PDL  un membru, ca şi PP DD, UNPR , PC şi UDMR. Un rol important în numirea şi avizarea membrilor îl va avea însă şi Banca Naţională a României care a fost, se pare, principalul artizan al constituirii ASF. Surse din mediul politic arată că cele mai mari şanse pentru funcţia de preşedinte o are Daniel Dăianu, consilier al premierului Victor Ponta, fost ministru de Finanţe şi fost economist-şef al BNR. Lucrurile nu sunt însă foarte sigure din acest punct de vedere.
În piaţă s-a mai vorbit despre Mircea Ursache, fost şef al AVAS dar şi despre liberalul Dan Radu Ruşanu, un politician cu influenţă inclusiv în mediile financiare. În ceea ce-i priveşte cei trei vicepreşedinţi, se pare că singurul nume bătut în cuie este cel al lui Marian Sârbu, actual şef al Comisiei pentru Supravegherea Sistemului de Pensii Private. De asemenea, un al doilea nume ar fi cel al lui Mircea Ursache, care se va ocupa de Bursă.
Printre posibilii membrii simpli ai ASF s-ar mai număra şi PDL-istul Gheorghe Albu dar şi fosta preşedintă a CSA, Angela Toncescu, care ar urma să fie suţinută de UNPR. Pe surse a mai fost vehiculat şi numele soţiei ministrului liberal al finanţelor, Daniel Chiţoiu. Laura Chiţoiu are o experienţă de mai mulţi ani în domeniul asigurărilor şi ocupă, în prezent, o funcţie în cadrul CSA. UDMR nu a stabilit încă pe cine trimite în ASF însă are două mari posibilităţi :Albin Biro, membru în CSA şi Lorand Istvan Kralik, membru în CNVM. Dintre cei doi, doar Albin Biro îndeplineşte criteriile privind experienţa, activând în mediul financiar de peste 15 ani atât pe piaţa Bursieră cât şi pe piaţa asigurărilor şi cea a pensiilor private.    

Păgubiţii FNI trec la AVAS

De asemenea, deputaţii au lămurit o altă problemă extrem de importantă. Este vorba despre situaţia păgubiţilor FNI care au obţinut hotărâri judecătoreşti definitive şi care urmau să fie despăgubiţi de Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare.
Pe piaţă a circulat mult timp teoria potrivit căreia, prin consituirea ASF(care va prelua activele dar şi pasivele CSA, CNVM şi CSSPP) despăgubirile urmau a fi plătite din Fondul de Garantare a Asigurărilor. Teoria era cu atât mai plauzibilă cu cât activul fondului este aproape identic cu sumele pe care trebuia să le plătească CNVM adică aproximativ 160 de milioane de euro. Deputaţii au rezolvat această problemă transferând obligaţiile CNVM în privinţa păgubiţilor FNI către Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului.