Proiectul de buget pentru 2025 a primit aviz negativ din partea CES
Proiectul de buget pentru 2025 a primit un aviz negativ din partea Consiliului Economic și Social (CES), generând critici atât din partea sindicatelor, cât și a mediului de afaceri.
Ministrul Finanțelor, Tanczos Barna, a declarat că se aștepta la această reacție, subliniind că bugetul este fundamentat pe cifre reale și pe o economie solidă.
„Era de aşteptat, pentru că după ordonanţa de ajustări multisectoriale din decembrie este foarte multă nemulţumire în partea sindicală şi este cumva de înţeles că acest aviz a venit negativ, iar din partea oamenilor de afaceri de fiecare dată există o neîncredere faţă de stat în momentul în care încearcă să-şi planifice bugetul, mai ales după ce am văzut ce s-a întâmplat anul trecut, când după o planificare de 5-5,5% s-a ajuns la un deficit de peste 8,6%.
Este de înţeles, dar în acelaşi timp acest buget se bazează pe cifre reale, pe o economie solidă a României, economie care demonstrează în regiune că această creştere constantă deja aduce şi o anumită prosperitate în România, aduce salariul mediu peste un nivel atins de patru-cinci ţări din această regiune.
Am depăşit ţări cum este Ungaria, ne apropiem de Polonia, ne apropiem de ţări care au economie într-adevăr solidă, dezvoltată şi putem demonstra şi noi că România se înscrie în rândul ţărilor aflate în plină ascensiune în această regiune a Europei”, a declarat ministrul, vineri seară, la TVR Info.
Consiliul Economic și Social a criticat termenul scurt de dezbatere a bugetului
Consiliul Economic și Social a criticat termenul scurt de dezbatere, având în vedere că proiectul a fost pus în transparență publică joi, la ora 23:00, și urmează să fie adoptat de Guvern sâmbătă, înainte de a fi trimis Parlamentului. De asemenea, CES a evidențiat creșterea veniturilor cu 50 de miliarde de lei, considerată esențială pentru încadrarea în deficitul de 7% din PIB, dar și alocările insuficiente pentru anumite domenii.
Un exemplu în acest sens este suma de 3 miliarde de lei destinată decontării schemei de plafonare a prețurilor la energie electrică și gaze pentru ministerele Energiei și Muncii, sumă care, potrivit Consiliului, nu acoperă reducerile de preț din 2024 și nici prefinanțarea necesară pentru primele trei luni din 2025. Totodată, s-a subliniat lipsa unei alocări pentru schema de finanțare destinată consumatorilor vulnerabili, programată să intre în vigoare la 1 aprilie.
Sindicatele au exprimat nemulțumiri față de măsurile de reducere a cheltuielilor, pe care le consideră dăunătoare veniturilor angajaților din sectorul public și al companiilor de stat. De asemenea, primarul Capitalei a acuzat Guvernul că reduce cu 1 miliard de lei fondurile alocate Primăriei Generale prin acest proiect de buget.
Bugetul este construit pe prognoze rezervate și realiste
În ciuda criticilor, ministrul Finanțelor, Tanczos Barna, a reafirmat că bugetul este construit pe prognoze prudente și realiste, punând accent pe controlul cheltuielilor pentru a respecta limita deficitului. El a subliniat că bugetul pentru 2025 include investiții semnificative în infrastructură, sănătate și educație, direcționând fondurile către dezvoltare, spre deosebire de anii precedenți, când accentul era pus pe consum.
Ministrul a precizat că statul trebuie să mențină cheltuieli responsabile pentru a se încadra în deficitul de 7% și pentru a transmite investitorilor un semnal clar că România intră pe o traiectorie descendentă a deficitului. Spre deosebire de anii anteriori, când investițiile erau reduse în favoarea consumului, bugetul pentru 2025 va prioritiza proiectele de amploare, consolidând astfel dezvoltarea economică a țării.
Ministrul a subliniat că România a depășit unele țări din regiune în ceea ce privește salariul mediu și că PIB-ul per capita nu mai este pe ultimul loc la nivel european. În plus, el a reiterat necesitatea unui buget cumpătat, care să demonstreze investitorilor că România intră pe o curbă descendentă a deficitului.
