Proiectul TUB conține elemente integrate în Planul Integrat de Dezvoltare Urbană (PIDU), strategie care propune crearea unei infrastructuri rutiere şi pietonale adecvate, care să rezolve problema traficului, a parcărilor, dar şi să nască noi spaţii pietonale şi să pună într-un circuit facil monumentele istorice şi obiectivele turistice. Proiectul PIDU, care a urmat liniile directoare ale TUB-ului, a fost atribuit unui consorţiu ASUB, format din 14 companii: nouă birouri de arhitectură şi urbanism, arhitecţi asociaţi şi cinci companii de specialitate. O parte din proiecte vor fi finantate din fonduri europene, o parte de la bugetul local, iar o parte din capital privat. Săptămâna aceasta se încheie consultările dintre inițiatorii proiectului și Primăria Generală a Municipiului București, în urma cărora se decide dacă proiectul va fi aprobat sau nu. Să vedem însă ce miză are acest proiect pentru bucureșteni.
Pietonul, mai important decât traficul auto
PIDU are șapte obiective principale, care au fost stabilite în urma studiilor sociologice, în care bucureștenii au fost întrebați despre nemultumirile lor în ceea ce privește Capitala. Cea mai stringentă problemă semnalată a fost traficul greoi. Potrivit unui studiu, 20% dintre locuitorii orașului merg cu mașina personală, în timp ce 38 % preferă mijloacele RATB, iar 8% preferă metroul. De asemenea, pietonii au răspuns că dacă ar avea infrastructura disponibilă, ar merge pe jos sau cu bicicleta, chiar dacă au mașină personală. „Nu poți să înveți pe cineva să meargă pe bicicletă dacă nu îi dai o bicicletă. Așa este și cu infrastructura. Cum să o folosească, dacă nu o au?” a declarat Teodor Frolu, co-managing partner la DC Communication, una din firmele din consorțiul menționat mai sus.
Primul obiectiv este recuperarea unei idenitități urbane pentru centru, care cuprinde mult mai multe zone, uitate de trecători și de investitori. "În mentalul orașului, zona centrală a fost redusă la zece străzi, de la Unirea în sus", spune Teodor Frolu. Proiectul vizează revitalizarea și reconectarea zonelor cu caracter divers care constituie centrul bucureștiului, de la Piața Victoriei la Parcul Carol. La nivel urban, centrul Capitalei a creat o ruptură între sudul subdezvoltat și nordul, care este foarte dezvoltat.
Următorul obiectiv aduce în prim-plan zona centrală de la sud de Dâmbovița, pe care dorește să o readucă în centrul Capitalei. PIDU propune reconfigurarea Cheiului Dâmboviței între Piața Unirii și Izvor, prin conturarea unui spațiu de promenadă de-a lungul râului. Vor fi construite poduri pietonale peste râu și se vor reconstitui vechea Cale a Rahovei și strada Uranus, ca trasee cu prioritate pentru pietoni și bicicliști. De altfel, al treilea obiectiv vizează tocmai prioritizarea formelor de transport alternativ. Cel de-al patrulea obiectiv propune un sistem de parcări în zona centrală, cu management integrat de dimensiuni medii, de până în 500 de lcori, conectate la nodurile de transport în comun și la rețeaua de străzi cu prioritate pentru pietoni. Prin această măsură se înlesnește îndeplinirea obiectivului cu numărul 5, eliberarea spațiilor publice, actualmente neprietenoase  și ocupate de mașini. Al șaselea obiectiv propune regenerarea urbană a cartierelor tradiționale degradate, precum Calea Moșilor, vechea Cale a Rahovei sau Calea Grivitei, prin organizarea de centre comunitare sociale-culturale, printre altele. Toate acestea vor duce la îndeplinirea celui de-al șaptelea obiectiv, care presupune dinamizarea activităților economice. "Studiul oglindește o tendință de abordare modernă și actuală, București avea nevoie de el", a spus Gheorghe Pătrașcu, arhitectul-șef al Capitalei.
Un oraș se dezvoltă pe bani privați
O mare paret din disconfortul cetățenilor este cauzat de dificultatea cu care se pot orienta în oraș, din lipsa reperelor și traseelor. "Străzile sunt toate tratate la fel, pentru că traficul este mai important decât pietonii. Am identificat străzile pe care le putem brandui mai ușor și străzile care se pretează la a fi numai pentru bicicliști”, spune Frolu, care e de părere că dacă înainte, investitorii cumpărau doar un teren, acum trebuie să cumpere un proiect sau o strategi durabile.
„Un oraș se dezvoltă pe bani privați. Le zic celor de la Primărie că un euro investit în spațiul public generează același efect ca 100 de euro investiți în infrastructura rutieră", a mai sus Frolu.
Reprezentantii proiectului au declarat că pentru un număr suficient de proiecte din PIDU, ar fi nevoie de circa 120-150 de milioane de euro, cu care se pot face schimbări semnificative în Centru. Prioritățile ar fi deocamdată parcările, traseul pietonal prioritar și podurile care fac legătura între areale, însă Frolu a reliefat că e nevoie de un mix de intervențiî care nu se pot face unele fără altele.
Dacă va trece de votul CGMB, următorul pas este întocmirea temelor pt proiectele selectate, un studiu de fezabilitate si o nouă selecție, după care se fac proiecte tehnice și de executie, plus cererile de finanțare pentru proiectele din finananțare europeană.