Într-un comunicat remis presei, Borza face și o scurtă trecere în revistă a felului în care funcționează fondurile suverane ale altor țări și subliniază că, în forma în care a fost construit de Parlament, FSDI nu are nici o legătură cu alte entități de acest tip. 

” În Europa cel mai mare fond suveran este cel al Norvegiei, care a ajuns să fie și cel mai mare și cel mai performant din lume. El s-a constituit în 1998, cu un capital inițial de 100 miliarde dolari, pentru ca în prezent activele lui să depășească 1.000 miliarde euro. Anul trecut, a avut un randament de 13,7%, generând astfel un profit de 131 miliarde euro, cam de două ori bugetul statului român. Și polonezii, în 2016, au creat Fondul Polonez de Dezvoltare. Cele două fonduri europene sunt date ca exemplu de către inițiatorii proiectului de lege din România. Doar că există diferențe majore.  
Capitalul FSDI se constituie din aport în natură, constând în participațiile majoritare sau minoritate ale statului la 33 de companii, pe când capitalul social al Fondului Polonez de Dezvoltare se constituie din alocări bugetare, fonduri UE, finanțări bancare, emiteri de obligațiuni. Fondul Suveran al Norvegiei s-a creat din excedentul de lichiditate rezultat din exportul de petrol și gaze. De principiu, fondurile suverane manageriază excesul de lichiditate al respectivelor state. Pe acest criteriu, întâlnim două tipuri de fonduri suverane: Commodity şi Non-commodity. Fondurile Commodity valorifică veniturile provenite dintr-o resursă în exces: petrol și gaze în Norvegia, statele Golfului sau Rusia, cupru în Chile, diamante în Botswana. Fondurile Non-commodity administrează excedentele comerciale din operațiunile de export – China, Singapore sau Coreea de Sud. Din păcate, România nu are nici resurse și nici excedente comerciale, ci doar deficite.”, notează Borza. 

Potrivit fostului practician în insolvență, în actuala formă, FSDI este nefuncțional și nu are nicio șansă de a face profit. 

„Dacă Guvernul își propune ca din profitul celor 23 de companii viabile să acopere pierderile și datoriile celorlalte zece, atunci practic anulează orice șansă a fondului de a genera profit, scopul pentru care se înființează un astfel de vehicul. Dacă Fondul va fi obligat să investească în construcția de spitale, școli sau drumuri, iarăși dezideratul de a aduce bani la buget nu va fi atins. Într-o atare logică investițională, FSDI va mări și mai mult deficitul bugetar. Azi, statul ia de la cele 33 de companii ce urmează să fie transferate Fondului dividente de peste 2,5 miliarde euro anual. De la momentul constituirii fondului, aceste dividente nu se vor mai duce la buget, ci vor finanța proiectele sociale și implicit păguboase ale acestuia. Niciun fond suveran din lume nu a înglobat în capitalul social societățile statului.”, apreciază Borza. 

 

Concluzia avocatului este că FSDI va rămâne pradă celor care vor să îl devalizeze. 

Scoaterea Fondului de sub incidența Legii 297/2004 privind piața de capital, a Legii 24/2017 privind emitenții de instrumente financiare și operațiuni de piață, a OG 64/2001 privind repartizarea profitului la societățile cu capital de stat, a OUG 88/1997 privind privatizarea societăților comerciale și a OUG 109/2011 privind guvernanța corporativă vor face din FSDI o pradă ușoară atât pentru firmele de casă și băieții deștepți ai alianței PSD-ALDE, cât și pentru marii rechini internaționali, care vor avea, în sfârșit, ocazia ca, în baza unor proceduri netransparente și a unor prețuri derizorii, să pună mâna pe ultimele companii ale statului. După acest moment, nu ne mai rămâne decât să tragem obloanele și să punem lacăt pe România. AVAS, fostă AVAB, a reprezentat cel mai mare jaf al României secolului XX. FSDI va reprezenta cel mai mare jaf al României în secolul XXI.

Votat de Parlament, contestat din toate părțile. Fondul va aduna cele mai mari și profitabile companii de stat

Fondul Suveran al României va lua ființă în cel cel mai scurt timp, după ce Parlamentul a adoptat legea care conbstituie actul său de naștere. Cu respectarea impunerilor europene, potrivit cărora Fondul nu va beneficia de garanții de stat, 33 de mari companii vor ajunge în administrarea structurii-gigant care va putea inclusiv să vândă pachete majoritare de acțiuni.

Cele mai importante companii deţinute încă de statul român vor fi parte din Fondul Suveran de Investiţii (FSDI). Acest fapt a dat naştere mai multor suspiciuni, inclusiv unor acuzaţii directe venite de la fostul premier Victor Ponta, care a afirmat, pe Facebook, faptul că actuala conducere a ţării are înţelegeri privind înstrăinărarea acdtivelor statului. Ulterior, Liviu Dragnea, preşedintele PSD şi al Camerei Deputaţilor a negat orice astfel de intenţii.

Deputaţii USR au susţinut, la rândul lor, că Fondul nu are un scop economic, ci unul politic, Guvernul urmărind să obţină lichidităţi şi să finanţeze deficitul bugetar, fără însă ca ele să fie contabilizate ca datorii bugetare. Potrivit USR, românii vor trebui să spună adio companiilor de stat incluse în Fond.

 

Reprezentanţii PNL au declarant chiar că reprezentanţii majorităţii de guvernământ sunt pasibili de plângere penală pentru subminarea economeii naţionale. 

FSDI este  înfiinţat ca societate cu activitate de intermediere financiară, care să respecte condiţiile din metodologia UE, astfel încât să fie clasificat ca o companie în afara sectorului administraţiei publice de către Eurostat, respectiv să nu aibă impact pe deficit şi datorie publică.

Pentru a fi evitată clasificarea FSDI în sectorul administraţiei publice, companiile de stat incluse în Fond trebuie să nu înregistreze pierderi şi să nu fie deja clasificate în sectorul administraţiei publice.

Scopul înfiinţării FSDI este acela de agestiona cele mai importante active ale statului, inclusiv prin vânzarea sau listarea lor la Bursă.

Guvernul estimează că Fondul ar putea deveni operaţional în următoarele luni, în cazul în care proiectul nu va fi găsit neconstituţional, iar preşedintele Iohannis îl va promulga fără observaţii şi cerere de reexaminare.  

Fondul va avea o indepnedenţă sporită, conducerea sa netrebuind să fie aprobată de Parlament sau să raporteze vreunei instituţii ale statului.

LISTA COMPANIILOR:

 

Electrica, Delgaz Grid SA, E.ON Energie România, Chimcomplex, OMV Petrom, Telekom România, Antibiotice SA, Compania Naţională pentru Controlul Cazanelor, Instalaţiilor de Ridicat şi Recipientelor sub Presiune, Loteria Română, IAR SA, Oil Terminal, Cuprumin, Unifarm, SN Apelor Române, Compania Naţională Administraţia Porturilor Dunării Maritime, Romgaz, Hidroelectrica, CN Aeroporturi Bucureşti, Nuclearelectrica, Imprimeria Naţională, Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime, Conpet, Complexul Energetic Oltenia, CFR, Societatea Naţională de Radiocomunicaţii, Poşta Română, Aeroportul Traian Vuia Timişoara, Uzina Termoelectrică Midia, Telecomunicaţii CFR, Societatea de Tratament Balnear Recuperare a Capacităţii de Muncă TBRCM SA, Compania Naţională Administraţia Canalelor Navigabile SA şi Compania Naţională Administraţia Porturilor Dunării Fluviale.