Jurnaliștii de la cotidianul au venit cu o explicație pentru care marea majoritate a procurorilor este de acord cu desfiinţarea SIIJ (Secţia de Investigare a Infracţiunilor din Justiţie), astfel încît abuzurile sau complicităţile lor să nu mai poată fi anchetate de nimeni.
„Consultînd cîteva zile dosarul la sediul DIICOT, avocata CARMEN OBÎRŞANU, angajată de familia Luizei Melencu, fata răpită de Gheorghe Dincă în 14 aprilie 2019 din Caracal, a descoperit cîteva documente senzaţionale, care ar putea să-i trimită pe unii anchetatori într-o anchetă penală pentru modul defectuos în care au făcut ancheta, dar şi pentru lucruri mult mai grave”, indică sursa citată.
1. CINE ŞI DE CE A DISTRUS PROTEINA DIN OSUL GĂSIT ÎN LIZIERĂ, DIN CARE SE PUTEA EXTRAGE ADN?
„Primul document este o EXPERTIZĂ realizată de Universitatea Bucureşti pe oasele găsite în liziera de lîngă Caracal, despre care procurorii credeau că sînt ale Luizei. Iată mai întîi textul acestei expertize, aşa cum ne-a fost comunicat de avocata Carmen Obîrşanu:
Conţinutul acestui document aruncă, practic, în aer întregul dosar cercetat de DIICOT. Formularea experţilor de la Universitatea Bucureşti este fără echivoc: „Acest fragment de os NU A FOST CALCINAT, el prezentînd URME DE PROTEINĂ”!
Practic, existînd aceste „urme de proteină”, se putea extrage ADN-ul din acel os, dar specialiştii de la INML nu au făcut acest lucru! De ce? Sînt două variante: fie cineva a distrus proteina, astfel încît să nu se afle că acele oase aparţin altei persoane, fie această proteină a fost distrusă accidental. Cineva trebuie să cerceteze motivul pentru care nu s-a extras ADN-ul din acel fragment de femur de 6 cm, găsit în lizieră, despre care anchetatorii au presuspus că ar aparţine Luizei Melencu.
Nu este vorba despre o probă oarecare, mai ale în condiţiile în care nu există alte elemente care să confirme uciderea Luizei, iar acel ADN din osul găsit putea fi cheia întregului dosar. Nu numai în ceea ce o priveşte pe Luiza, ci şi pentru a dovedi dacă acele oase din lizieră nu au fost plantate ulterior arestării lui Gheorghe Dincă de cineva care urmărea deturnarea anchetei!
Din informaţiile de cultură generală, oricine poate afla că: „Proteinele sunt substanțe organice macromoleculare formate din lanțuri simple sau complexe de aminoacizi; ele sunt prezente în celulele tuturor organismelor vii în proporție de peste 50% din greutatea uscată. Toate proteinele sunt polimeri ai aminoacizilor, în care secvența acestora este codificată de către o genă. Fiecare proteină are secvența ei unică de aminoacizi, determinată de secvența nucleotidică a genei”. Chiar cel care a descoperit proteina, dîndu-i şi acest nume, Jakob Berzelius, scria în 1838: „Numele de proteină pe care îl propun pentru denumirea compusului organic rezultat prin oxidarea fibrinei sau albuminei, l-am derivat din grecescul πρωτειος (proteios) deoarece pare a fi substanța primitivă sau principală din nutriția animalelor” (Wikipedia).
Cu alte cuvinte, proteina, păstrînd caracteristicile unice ale genei, poate duce la extragerea ADN-ului. Nu ne pricepem la acest domeniu, dar am avut curiozitatea să ne uităm pe cercetările unor specialişti, cum este studiul „Sinteza proteinelor”, scris de conf. univ. Dana Maniu de la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj, unde găsim şi această schemă:
Rămîne ca specialiştii în genetică să ne spună cît de importante sînt acele urme de proteină în stabilirea ADN-ului din oasele găsite în liziera de lîngă Caracal.
2. CERTIFICATUL CONSTATOR AL MORŢII ALEXANDREI ARE DATA DECESULUI GREŞITĂ
Se ştie că familia Alexandrei Măceşanu a refuzat să ridice de la DIICOT „Certificatul de constatarea morţii”, convinşi fiind că anchetatorii vor să închidă dosarul cu moartea fetei (în ciuda lipsei oricărei probe că aceasta nu ar mai fi în viaţă), astfel încît să se oprească toate cercetările pentru găsirea ei!
Culmea este că un document atît de important în cauză, care-i poate prăbuşi pe părinţii fetei, conţine o eroare incredibilă, sesizată de avocata Carmen Obîrşanu: DATA PRESUPUSULUI DECES ESTE 26 IULIE 2019, DEŞI ÎN ACEA ZI DINCĂ ERA DEJA ARESTAT!
Cronologia cazului este cît se poate de clară şi arată că era imposibil ca Dincă s-o fi ucis pe Alexandra în ziua de 26 iulie: Alexandra a fost răpită de Dincă în ziua de 24 iulie, iar în 25 iulie a reuşită să sune la 112, iar de la miezul nopţii, în faţa curţii lui Dincă se aflau deja poliţiştii şi procurorii ce aveau să-l pună pe monstru în cătuşe la ora 6, în dimineaţa de 26 iulie! Cum s-o omorît Dincă pe Alexandra în 26 iulie, ştiindu-se că el era deja în cătuşe?
De altfel, chiar şi Dincă, în declaraţia sa de recunoaştere a aşa-zisei crime, spune că ar fi ucis-o pe Alexandra în ziua de 25 iulie, cînd ar fi ajuns acasă la ora 11:30, dar procurorii schimbă ora, după dezvăluirile din „Cotidianul”, menţionînd că el ar fi ajuns acasă abia la ora 12:50, astfel încît să justifice şi traseul Caracal-Craiova-Caracal, pe care Dincă nu-l menţionase în declaraţia sa! Minciuna lui Dincă este demonstrată şi de faptul că la ora 11:30 Alexandra abia începuse convorbirea telefonică cu poliţistul Constantin Pistol, ce avea să se încheie abia la ora 11:51.
Toate aceste neconcordanţe mai arată ceva: faptul că toată declaraţia de recunoaştere din 28 iulie i-a fost impusă lui Dincă de acel ciudat poliţist, Daniel Barbu, care a stat singur de vorbă cu el timp de o oră! Cînd Dincă declară că s-a întors acasă la ora 11:30 şi a surprins-o pe Alexandra vorbind la telefon, se ştia că ultima convorbire a Alexandrei cu cei de la 112 a început la ora 11:12, deci ora 11:30, indicată de Dincă, părea rezonabilă pentru a o găsi cu telefonul în mînă. Numai că, ulterior, s-a aflat din Raportul MAI că Alexandra vorbise cu poliţistul Pistol pînă aproape de ora 12, şi mult mai tîrziu, pe baza imaginilor de pe camerele de supraveghere din Craiova, noi am demonstrat că Gheorghe Dincă nu avea cum să ajungă în Caracal înainte de ora 12:45-13:00, ceea ce aveau să confirme chiar anchetatorii în acel Proces-verbal aflat la dosar, unde îl contrazic pe Dincă (pe ce bază?), care declarase că a ajuns acasă la ora 11:30.
Şi, atunci, cum să mai crezi în seriozitatea acestei anchete, cînd pînă şi data decesului presupusei victime este greşită?
3. FBI A CERUT PROCURORILOR DIICOT SĂ PROTEJEZE FAMILIA LUI GHEORGHE DINCĂ
Dar, cele mai grave chestiuni care au fost dezvăluite de avocata Carmen Obîrşanu, după cercetarea dosarului în ultimele zile anului 2019, abia acum urmează.
Într-o procedură nemaiîntîlnită pînă acum, care excede chiar cadrul legal, DIICOT a cerut FBI să se implice în cercetarea acestui caz care a şocat opinia publică. Mai exact, în ziua de 25 septembrie a.c., DIICOT a făcut o cerere către FBI, în care a solicitat ca profilerii americani să facă o analiză comportamentală a lui Dincă! Aceştia au venit în România şi au stat de vorbă cu Dincă în zilele de 8 şi 9 octombrie, încheind o EXPERTIZĂ, transmisă procurorilor în data de 25 noiembrie şi aflată în vol. 43, paginile 181 şi următoarele din dosar. Să reţinem această dată de 25 noiembrie, căci este foarte importantă.
În finalul acestei expertize, FBI face cîteva „Recomandări” pentru procurorii DIICOT, care pulverizează, pur şi simplu, întreaga anchetă. Iată cele mai importante recomandări din această „expertiză”, pe care vă invităm să le cititţi cu mare atenţie, căci aşa ceva nu aţi mai văzut vreodată:
O asemenea imixtiune în actul de Justiţie nu s-a mai înregistrat niciodată şi este cu atît mai mare surpriza, cu cît este vorba despre profileri din altă ţară, fie ea şi SUA. Adică, noi vorbim despre independenţa magistraţilor faţă de politicienii români şi călcăm în picioare această independenţă cînd este vorba despre imixtiuni externe, ca şi cum am fi devenit peste noapte o colonie?
Cert este că procurorii DIICOT, în loc să facă ancheta strict pe baza probelor administrate, au pus în aplicare cu o celeritate exagerată aceste „recomandări” ale FBI! Aveţi mai sus patru dintre aceste „recomandări” ale FBI. Să le analizăm pe rînd, urmărind ce au făcut procurorii DIICOT după ce au primit „Expertiza profilerilor FBI din SUA”.
– PRIMA RECOMANDARE: „Audierea ulterioară a lui Dincă şi a lui Risipiţeanu Ştefan”.
Reamintim că FBI a trimis această „Expertiză” la DIICOT în ziua de 25 noiembrie. Peste numai două zile, adică în 27 noiembrie, chiar şefa DIICOT, Georgiana Hossu, a ieşit cu o „Declaraţie de presă”, în care confirmă nu numai audierea lui Risipiţeanu Ştefan, zis „Fane”, ci chiar arestarea lui în dosarul lui Gheorghe Dincă! Adică exact ce ceruse FBI cu doar două zile înainte:
Culmea este că această arestare a venit în urma unui denunţ pe care l-a făcut Gheorghe Dincă în acel aşa-zis „Jurnal” pe care l-a scris în celulă, asistat de acelaşi poliţist Daniel Barbu, cel care îl determinase să recunoască „crimele” în ziua de 28 iulie!
Şi, atunci, cum să nu ne punem întrebarea dacă această arestare a lui „Fane” nu s-a făcut cumva tocmai pe baza recomandării FBI, astfel încît să canalizeze ancheta doar pe făgaşul unor infractori care răpesc şi violează minore STRICT pentru interesul lor personal, deci fără nici o legătură cu acele reţele de trafic de persoane? Mai ales că, aşa cum veţi vedea mai jos, nu este singura recomandare în acest sens.
– A DOUA RECOMANDARE: „Absolvirea în mod public a membrilor familiei lui Dincă de orice vină în ceea ce priveşte participarea lor la şi deţinerea de informaţii legate de aceste crime”!
Această „recomandare” reprezintă cea mai gravă imixtiune a specialiştilor americani în actul de Justiţie din România şi este greu de înţeles cum şi-au permis acest lucru sau, mai bine spus, cum au primit procurorii români o astfel de „recomandare”, prin care să li spună pe cine să ancheteze şi pe cine să scoată dintr-o anchetă?
De luni de zile, jurnaliştii români au pus întrebarea „de ce nu sînt audiaţi cei din familia lui Dincă (soţia, copiii, cuscrul)”, avînd în vedere activităţile lor din trecut, iar acum, după o simplă discuţie cu Dincă, FBI recomandă procurorilor români să-i absolve „de orice vină”? Aşa, fără nici un argument?
Şi, după cum veţi vedea şi în celelalte „recomandări”, asta nu e tot!
– A TREIA RECOMANDARE: „DICOT să dea un Comunicat de presă în care să afirme că nu există probe din care să reiasă că familia lui Dincă a avut cunoştinţă despre sau a participat la pretinsele crime”.
Această „recomandare” este, de fapt, un ordin imperativ: ca DIICOT să dea un Comunicat de presă în care să spună publicului, pur şi simplu, „că nu există probe” împotriva familiei lui Dincă! Şi dacă există probe, ce să facă procurorii cu ele, să le arunce la coş? Şi cum s-ar putea ajunge la o astfel de concluzie dacă, potrivit „recomandării” anterioare, cei din familie trebuie să fie absolviţi din start „de orice vină”?
Din informaţiile noastre, chiar se pregătea o astfel de operaţiune în ziua de 17 decembrie, cînd copiii lui Dincă au fost invitaţi la CNA, unde depuseseră o reclamaţie privind o aşa-zisă hărţuire din partea jurnaliştilor. După Comunicatul CNA care urma să fie dat în aceeaşi zi, DIICOT urma să dea, la rîndul său, un alt Comunicat, în care să anunţe oficial că familia lui Dincă nu a avut nici o implicare în „Dosarul Caracal”!
Planul a fost dat peste cap chiar de fiul lui Gheorghe Dincă, cel care, încurajat, probabil, şi de „recomandarea” FBI, i-a luat la bătaie pe jurnaliştii de la Antena 3 şi România TV, generînd un scandal uriaş, încheiat la poliţie, în urma căruia agresorul a fost pus sub control judiciar. În aceste condiţii, Comunicatul privind neimplicarea familiei lui Dincă nu a mai putut fi dat, căci ar fi amplificat reacţia opiniei publice împotriva celor de la DIICOT, pe care deja îi consideră ca protectori ai familiei monstrului!
– A PATRA RECOMANDARE: „Lumina nefavorabilă în care sînt prezentaţi membrii familiei dacă nu este făcut un asemenea anunţ populaţia ar putea ajunge mai degrabă să creadă că acest tip de acţiuni infracţionale sînt comise doar de grupuri de persoane din diverse motive decît să înţeleagă caracteristicile unor persoane cu preferinţe sexuale anormale”.
Recomandarea aceasta nu este altceva decît indicaţia celor de la FBI ca procurorii de la DIICOT să evite interpretarea de către populaţie (!!!) că acest caz ar face parte din reţelele de trafic de persoane, aşa cum s-a întîmplat cu dosarele din 2012 şi 2014, cînd răpirea unor eleve minore de liceu a fost pusă pe seama oferirii lor către militarii americani de la Deveselu! FBI-ul dă, în această „recomandare” chiar indicaţia ca procurorii să ducă ancheta spre varianta „monstrului singuratic”, care, din cauza unor „preferinţe sexuale anormale”, a răpit fetele!
Este exact ceea ce au şi încercat procurorii încă din primele zile ale anchetei, numai că profilerii din SUA voiau mai multă claritate din partea anchetatorilor români, astfel încît, indiferent de consecinţe, să convingă „populaţia” că Dincă nu este decît un „lup singuratic” dominat de instincte primare, dispus să ignore chiar şi riscul unei detenţii pe viaţă în favoarea satisfacerii nevoilor sale sexuale.
4. ŞI FBI A CONSTATAT CĂ INCINERAREA CADAVRELOR DE CĂTRE DINCĂ ESTE ATIPICĂ
În acelaşi „Raport FBI”, întocmit de profilerii veniţi din SUA, găsim şi analiza acestora privind presupusa incinerare a cadavrelor de către Dincă, confirmînd suspiciunile, pe care şi noi le-am prezentat public, privind imposibilitatea unei astfel de operaţiuni dramatice. Exact asta spuneam şi noi: că o persoană care vrea să ascundă o crimă nu pune într-un loc anume, la vedere, cenuşa şi oasele rezultate din incinerarea unui cadavru, ci le împrăştie pentru a nu fi găsite niciodată, de nimeni! Or, din cîte ştim, în „Cazul Caracal”, deşi oasele din lizieră n-au fost descoperite de anchetatori, locul unde erau acestea a fost indicat chiar de Dincă, ceea ce este absurd. Iată şi acest pasaj din „Raportul FBI”:
FBI face în acest pasaj o comparaţie corectă între ce a aflat de la anchetatori, privind incinerarea cadavrelor de către Dincă, şi cazurile similare din SUA. Concluzia este una firească şi îi pune pe anchetatorii români în dificultate: „În comparaţie cu autorii crimelor din SUA, metoda lui Dincă de a scăpa de cadavru este unică şi nu face parte din cele obişnuite”!
Mai pe şleau spus, FBI spune că nici specialiştii americani nu cred în această variantă unică în lume, aşa cum este descrisă în dosar, deci este imposibil de crezut că a avut loc o astfel de operaţiune, în care un om face efortul firesc de a-şi ascunde infracţiunea, dar apoi se dă singur în primire! Să pui cenuşa într-un loc unde să fie găsită, în loc s-o arunci în vînt, iată un lucru pe care şi americanii de la FBI îl consideră greu de crezut.
Dar, şi în acest pasaj din Raport, profilerii de la FBI nu se abţin şi sugerează anchetatorilor români să vadă în „Cazul Caracal” că „Scopul urmărit de Dincă era răpirea pe termen lung”! Adică, vezi, Tu, Doamne!, Dincă a răpit fetele doar pentru propriile lui plăceri, nu pentru a le oferi reţelelor de trafic de persoane. O concluzie absurdă, căci este greu de imaginat cum ar putea fi ţinută sechestrată o persoană „pe termen lung” în acea casă, fără ca nimeni să nu o descopere şi s-o salveze!
5. CONCLUZII DUPĂ CE RAPORTUL FBI A DEVENIT PUBLIC
Dezvăluirile avocatei Carmen Obîrşanu, practic, aruncă în aer toată ancheta procurorilor DIICOT. Ceea ce a descoperit avocata Carmen Obîrşanu este şi spectaculos, dar şi revoltător, ceea ce ar fi trebuit să constate şi să susţină şi Alexandru Cumpănaşu, chiar dacă aceste dezvăluiri i-ar fi stricat relaţiile cu ambasada americană şi alte autorităţi din SUA, cu care unchiul Alexandrei spune că are legături strînse. În fond, viaţa Alexandrei nu poate fi pusă în cumpănă (nici măcar de Cumpănaşu) cu nimic, indiferent de consecinţe! De acest conflict între familiile şi avocaţii victimelor, nu vor profita decît procurorii şi, desigur, însuşi Gheorghe Dincă!
Cert este că toate aceste lucruri aflate de noi prin intermediul avocatei Carmen Obîrşanu, alături de tot ceea ce a spus public avocatul Tonel Pop despre felul în care este tratat Gheorghe Dincă de către anchetatorii români, fac din acest dosar un eşec anunţat! Soluţia procurorilor nu este decît găsirea unui judecător de pe „culoarul din Justiţie”, de care vorbea generalul Dumbravă de la SRI, care să accepte ancheta DIICOT. Altfel, peste numai trei săptămîni, Gheorghe Dincă ar putea să fie eliberat din arestul preventiv şi pus sub o altă măsură preventivă mai blîndă!
Spectrul acestei eliberări a lui Dincă este, însă, devastator pentru imaginea DIICOT în faţa opiniei publice, aşa încît ne aşteptăm ca procurorii să caute o soluţie pînă la expirarea mandatului (26 ianuarie 2020), mai ales că legea prevede ca trimiterea în judecată a inculpatului să fie făcută cu zece zile înainte de expirarea acestui termen, adică pînă pe 16 ianuarie 2020. Iar timpul, implacabil cum este, curge cu repeziciune.
Întrebarea avocatului Tonel Pop devine, în acest fel, una legitimă: nu cumva aceasta a şi fost înţelegerea dintre Gheorghe Dincă şi DIICOT care a dus şi la acea recunoaştere ciudată a comiterii celor două crime şi incinerarea cadavrelor?
Nimic nu mai pare acum imposibil, aşa încît cele două săptămîni care urmează vor fi încărcate de tensiuni uriaşe. Din păcate, în continuare, în centrul atenţiei celor care cercetează acest caz, nu se află căutarea şi găsirea celor două fete, deşi scopul cel mai important al anchetei ar fi trebuit să fie tocmai aflarea răspunsului la aceste întrebări: „Ce s-a întîmplat cu Luiza şi Alexandra?” şi, mai ales, „Unde sînt aceste fete nevinovate?”
Şi ar mai fi ceva: legea prevede ca avocaţii părţilor să aibă acces nemijlocit la dosar, să intre în posesia copiilor după toate documentele şi să participe la constituirea tuturor probelor, aşa încît să poată participa activ la anchetă (să ceară audieri, să pună întrebări, să solicite expertize etc) şi să-şi formuleze apărarea. Toate aceste drepturi au fost încălcate sistematic pînă acum sau respectate doar pe jumătate.
În acelaşi timp, specialiştilor americani de la FBI li se pune la dispoziţie tot ce vor, acceptîndu-se chiar „recomandări” precum cele de mai sus care duc spre ideea de imixtiune.
Aceste două chestiuni, luate împreună, explică de ce opinia publică are serioase îndoieli despre corectitudinea anchetei în „Cazul Caracal”, considerînd că, mai degrabă, anchetatorii vor să acopere ceva anume (legăturile lui Dincă cu acele reţele de trafic de persoane sau Deveselu), în loc să-şi propună aflarea adevărului. Oricare ar fi acesta!
Aşa cum spuneam şi la începutul articolului, ancheta „Cazului Caracal” conţine multe dintre posibilele explicaţii privind desfiinţarea Secţiei Speciale de Investigare a Infracţiunilor din Justiţie (SIIJ), pe care cei mai mulţi dintre procurori o vor îngropată.”, au mai arătat cei de la cotidianul.