Avocaţii preiau controlul în topul liber profesioniştilor milionari Cel mai bine plătit liber profesionist din România este un avocat din Bucureşti, care declară la Fisc un venit anual de 10,5 milioane de lei. Cel mai bine plătit dintre notari, doar 6,6 milioane de lei.
Ultimele declaraţii de venit ale celor peste 70.000 de liber profesionişti din întreaga ţară totalizează mai bine de 4,4 miliarde de lei. O treime din această sumă revine Sectorului 1 al Capitalei, care este locaţia predilectă a cabinetelor de avocaţi, notari sau practicieni în domeniul insolvenţei, reorganizării şi lichidării firmelor, acestea fiind şi cele mai prospere profesii liberale.
Polarizarea câştigurilor nu este doar geografică, nici nu se opreşte la structura ocupaţională, ci se manifestă şi în interiorul breslelor. Cazul avocaţilor este mai mult decât grăitor. Astfel, ei domină cu autoritate topul naţional al câştigurilor obţinute de liber profesionişti, unde ocupă primele poziţii cu sume ce merg până la 10,5 milioane de lei pe an. Cu toate acestea, venitul mediu anual brut în rândul membrilor baroului, pe baza căruia li se calculează drepturile de pensie, este de numai 12.000 de lei, ceea ce ar însemna un câştig lunar brut de numai 1.000 de lei. Cifra este evident neplauzibilă, dar dacă autorităţile fiscale o acceptă, ea este bună şi pentru restul lumii. Oricare ar fi situaţia reală a veniturilor avocaţilor, însă, datele oficiale sunt suficient de relevante pentru disparităţile care există înlăuntrul categoriilor de liber profesionişti. Cu cât mai profitabile aceste ocupaţii, cu atât mai accentuate aceste disparităţi. Şi nivelul câştigurilor, şi polarizarea lor lasă serioase îndoieli că acestea ar fi rezultatul competiţiei.
Paradoxuri Venitul mediu brut al unui liber profesionist este de 5.000 de lei pe lună. Cel mai bine plătit avocat câştigă 10,5 milioane de lei pe an. Drepturile de pensie ale avocaţilor se calculează pe baza unui venit anual brut de 12.000 de lei.
Profesiile liberale ocupă, în ţările Uniunii Europene, o treime din piaţa serviciilor, furnizate în special întreprinderilor. Cu prilejul Zilei europene a profesiilor liberale, Ulrich Oesingmann, preşedintele asociaţiei germane de profil, aprecia că sunt aproximativ nouă milioane de persoane pe întreg continentul care se încadrează în această categorie. Preşedintele Uniunii Profesiilor Liberale din România (UNPLR), Ion Anghel, opinează că o mie de miliarde de euro anual este cifra de afaceri realizată de aceştia.
În România, potrivit ultimelor declaraţii centralizate la Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF), erau 71.112 de contribuabili înregistraţi ca liber profesionişti în anul 2007. Cu peste zece mii mai mulţi decât în 2005. Uniunea Profesiilor Liberale din România reuneşte12 asociaţii profesionale care însumează 300.000 de membri. Cifrele indică un număr de patru ori şi ceva mai mare decât al celor care şi cotizează la Fisc. În viitor, se aşteaptă ca numărul liber profesioniştilor să crească, ţinând cont că psihologii, asistenţii sociali, traducătorii autorizaţi, meditatorii sau consultanţii în management vor deveni probabil membri ai UNPLR, deoarece profesiile respective sunt considerate ca făcând parte din aceeaşi mare familie.
„Vânzătorii de opinii” câştigă milioane de euro pe an
Privit din perspectiva potenţialului, cuantumul veniturilor realizate în 2007 de liber profesionişti (peste 4,4 miliarde lei) ar putea fi mult mai mare, deoarece câştigurile multora dintre cei eligibili în această categorie se regăsesc la rubrica persoanelor fizice autorizate sau, în cazul celor care lucrează cu contracte de drept de autor sau de muncă, la „alte venituri”. Dacă adăugăm numai veniturile realizate din drepturile de proprietate intelectuală, cuantumul câştigurilor liber profesioniştilor ar depăşi cinci miliarde lei.
Ion Anghel refuză ideea de a discuta despre profesiile liberale în termeni financiari, pentru motivul „că nu urmăresc ca principal obiectiv profitul.” Când însă un avocat din Bucureşti a câştigat 10,5 milioane lei în 2007, iar pe următoarele patru locuri, în clasamentul celor mai mari venituri impozabile obţinute de liber profesionişti, se situează alţi patru, cu sume declarate la Fisc între 8,7 şi 5,8 milioane lei, este greu să abordezi profesiile liberale într-un context nonprofit. Ion Anghel ne sugerează să gândim activitatea liber profesioniştilor ca „opinion shop”. Chiar şi în acest context al abordării, un notar din Bucureşti a obţinut un venit impozabil de 6,6 milioane lei, iar alţi doi, tot din Capitală, de 5,3 milioane lei, respectiv 5,1 milioane lei.
Numai în Bucureşti, „vânzătorii de opinii” au declarat la Fisc venituri brute însumând 1,5 miliarde lei, cei mai prolifici (411.441.378 lei) fiind cei din Sectorul 1 al Capitalei. Liber profesioniştii din Bucureşti au obţinut venituri brute egale cu ale confraţilor lor din primele zece judeţe, clasificate într-un top al celor în care contribuabilii însumează câştiguri ce depăşesc suta de milioane de lei (Timiş, Cluj, Constanţa, Iaşi, Braşov, Prahova, Argeş, Sibiu, Dolj, Arad).
Faptul că deschiderea unei „prăvălii cu opinii” este avantajoasă o dovedeşte creşterea numărului liber profesioniştilor. Dacă în 1999 numărul avocaţilor înscrişi în barouri era de 7.897, în decembrie 2008, ajunsese la 23.957. „Numărul avocaţilor a crescut într-o proporţie îngrijorătoare, în raport cu nevoile de asistenţă juridică”, ne comunică preşedintele Uniunii Naţionale a Barourilor din România, Florea Gheorghe. De aceea, nici veniturile majorităţii nu se pot compara cu ale celor aflaţi în topul statisticilor de la ANAF. „Conform evidenţelor noastre, venitul mediu brut la care se calculează drepturile la pensie ale avocaţilor este de 12.000 lei/an, ceea ce echivalează cu un venit de 1.000 lei/lună/avocat.”
Bine câştigă şi evaluatorii. Şi medicii, dacă emigrează
Preşedintele Uniunii Naţionale a Notarilor din România, Dumitru Viorel Mănescu, păstrează cu stricteţe confidenţialitatea câştigurilor notarilor. În topul veniturilor înregistrate la ANAF, un notar din Bucureşti figurează pe locul al patrulea, cu un venit impozabil de 6,6 milioane lei, în anul 2007. Faţă de anul 2005, când notarii erau lideri în clasamentul câştigurilor provenite din profesii liberale, poziţia ocupată acum dovedeşte că piaţa a devenit tot mai dură.
Casta notarilor este însă ţinută sub un control mai riguros. Dacă numărul avocaţilor a crescut în ultimii zece ani cu 203%, cel al notarilor a crescut doar cu 156%. În cifre absolute, numărul acestora a rămas mult în urma avocaţilor. De la 843 de notari înregistraţi în 1998, acum s-a ajuns la 2.160. Anual, în breaslă intră cam 160 de notari publici. Accesul restrâns permite menţinerea unui anumit nivel al veniturilor. Criza de pe piaţa imobiliară le-a afectat însă rezultatele financiare. Din aceeaşi cauză au avut de suferit şi evaluatorii, care, până nu demult, ajungeau să câştige până la 6.000 de euro lunar, în funcţie de specializarea fiecăruia în evaluări de întreprinderi, proprietăţi imobiliare, bunuri imobile sau active financiare.
Printre profesiile care ar putea avea de câştigat chiar şi în vremuri de criză se numără practicienii în insolvenţă. De altfel, ei ocupă locul al treilea în ordinea profesiilor cu cele mai mari venituri înregistrate la ANAF. Un practician în insolvenţă din Dolj a realizat un venit impozabil de patru milioane de lei, iar un altul din Maramureş, de 3,7 milioane. Bine le-a mers şi practicienilor în reorganizare şi lichidare. După cum… nu merg lucrurile în economie, veniturile acestei categorii profesionale ar putea creşte semnificativ.
Bine le va merge şi doctorilor. Dar nu în România! În topul veniturilor pe categorii profesionale, serviciile medico-sanitare ocupă ultimul loc. Cel mai mare venit impozabil câştigat de un cadru medical din Timiş a fost de 1,6 milioane lei. Vasile Astărăstoae, preşedintele Colegiului Medicilor din România (CMR), ne spune că aproximativ o mie de persoane au solicitat anul trecut certificate de probitate morală de la CMR, pentru a putea lucra în străinătate.
Singura problemă cu care se confruntă liber profesioniştii este faptul că în unele ţări nu se recunosc diplomele şi calificările profesionale ale românilor. Din acest motiv, Ion Anghel apreciază că, în acest moment, mobilitatea persoanelor cu profesii liberale în cadrul Uniunii Europene este de aproximativ 2%.
«Singura categorie profesională care nu este şi nu va fi afectată de criză este cea a medicilor. Ţările UE, Canada, SUA solicită continuu medici, pentru salarii foarte mari.»
Vasile Astărăstoae, preşedintele CMR
