Pe data de 23 martie, Curtea de Justiție a Uniunii Europene de la Luxemburg (CJUE) a decis că este interzisă suspendarea licenței unei companii ca măsură administrativă în paralel cu desfășurarea unui proces penal.
- Avocații români au obținut o victorie importantă la Curtea de Justiție a Uniunii Europene de la Luxemburg (CJUE), cu un impact major pentru activitatea multor companii în România;
- Curtea a decis în 23 martie că este interzisă suspendarea licenței de funcționare a unei companii ca măsură administrativă în paralel cu desfășurarea unui proces penal. Este considerată o practică ce încalcă prezumția de nevinovăție, care poate afecta iremediabil unele afaceri;
- Deciziile CJUE sunt obligatorii pentru toate autoritățile și instanțele din România și produc efect imediat pe plan național, fără să fie nevoie de o armonizare la nivel legislativ;
- Echipa de avocați este compusă din av. dr. Tudor Vidrean-Căpușan (Baroul Arad) și Darius Pătrăuș (Baroul Cluj), sprijiniți de avocatul Adrian Șandru (Baroul București) în fața CJUE, cu privire la chestiunile complexe de drept penal european.
În prezent, există numeroase situații în România în care persoane fizice sau juridice, cu precădere companii, suferă sancțiuni prin suspendarea autorizației de funcționare sau prin dispunerea altor măsuri care le afectează activitatea pe durată nedeterminată, în timp ce sunt cercetate pentru presupusa comitere a unor infracțiuni.
Curtea de Justiție a Uniunii Europene de la Luxemburg, instituție care soluționează litigiile juridice dintre guvernele naționale și instituțiile europene, a fost sesizată în 2021 în cazul unei astfel de situații, într-un dosar ce vizează o societate română care activează în domeniul producției de alcool.
Dosarul pe scurt:
2018: compania a fost supusă simultan unei perchiziții penale și unui control vamal, iar în urma celor două investigații i-a fost suspendată autorizația de funcționare pentru 8 luni, deoarece compania face obiectul unui dosar penal în curs.
2020: societatea și reprezentanții săi persoane fizice au dobândit calitatea de inculpați, iar autorizația a fost suspendată pentru o perioadă nedeterminată, până la finalizarea definitivă a procedurii penale.
2021: Tribunalul Satu Mare – Secția de Contencios Administrativ și Fiscal a dispus sesizarea CJUE, la solicitarea avocaților companiei, dorind să afle dacă prezumția de nevinovăție (art. 48 din Carta Drepturilor Fundamentale UE) permite ca o persoană să fie supusă unor sancțiuni, înainte ca vinovăția sa să fie confirmată definitiv prin hotărâre judecătorească, sancțiune fără limită de timp definită.
Decizie de referință ce impune o regândire a măsurilor și sancțiunilor administrative
Curtea de Justiție a Uniunii Europene de la Luxemburg a confirmat faptul că o persoană nu poate fi supusă unei sancțiuni penale care produce efecte în plan fiscal, în lipsa unei hotărâri penale de condamnare definitivă, mai ales când sancțiunea în cauză este dispusă pe o perioadă nedeterminată.
CJUE a reafirmat prin Hotărârea din 23 martie 2023 valoarea și rolul prezumției de nevinovăție într-un stat de drept și într-o democrație conectată la valorile europene
Prin această decizie de referință, Curtea de la Luxemburg menționează expres că este interzisă o astfel de practică, că sancțiunile administrative (o amendă semnificativă, suspendarea unui drept ori refuzul unor plăți în urma unor sancțiuni administrative) pot avea un caracter penal și încalcă prezumția de nevinovăție. Mai mult, CJUE interzice cumularea de sancțiuni considerate penale, menționând totodată că anumite sancțiuni administrative care nu au neapărat un caracter penal pot fi disproporționate, dacă sunt luate pe o durată nedeterminată.
În procedurile naționale, compania a fost reprezentată de către avocații Tudor Vidrean-Căpușan și Darius Pătrăuș. În fața CJUE, cu privire la chestiunile complexe de drept penal european, aceștia au fost sprijiniți de avocatul Adrian Șandru.
Av. dr. Tudor Vidrean-Căpușan declară: „Mă bucur să constat că CJUE a îmbrățișat raționamentul nostru, după mai mulți ani de dispute judiciare în fața instanțelor din România. Cred că această hotărâre ar trebui să reprezinte un punct de cotitură pentru modul în care organele administrative înțeleg să efectueze controale și să aplice sancțiuni și să responsabilizeze autoritățile să acorde o atenție sporită și respectării drepturilor unionale.
CJUE a înțeles importanța deciziei dincolo de acest caz concret și a încercat să ofere anumite repere autorităților pentru a evita încălcări sistemice ale dreptului european și afecta iremediabil anumite afaceri. Această hotărâre ar trebui să conducă la modificarea legislației naționale pentru a se crea anumite pârghii prin care companiile să poată contesta acele măsuri administrative, chiar și cu caracter provizoriu, pentru a nu se ajunge în situații similare.
Țin să mulțumesc în mod deosebit colegului avocat Adrian Șandru, specializat în drept penal european și cooperare judiciară, expert extern pentru mai multe organisme europene. Nu știu cât a realizat la momentul în care schimbam idei din perspectiva fiscal-penală că expunerea acestora în fața CJUE pot să aiba un impact în pronunțarea unei hotărâri fanion care are rol în întărirea democrației și statului de drept în România”.