Tinerii avocaţi ar putea fi forţaţi să-şi prelungească „carierele“ de cărători de serviete dacă România revine la onorariile minime.
Ideea unor onorarii minimale pentru avocaţi, impuse prin lege sau prin decizii ale organizaţiilor profesionale, a revenit în actualitate, deşi practica este considerată anticoncurenţială. Privilegiul este solicitat şi de avocaţi, în condiţiile în care notarii continuă să aplice acest sistem de onorarii fără a fi sancţionaţi, iar alte meserii liberale, cum ar fi executorii judecătoreşti, ar putea beneficia cât de curând de reglementări asemănătoare.
„Deocamdată am ridicat această problemă doar ca principiu, într-o discuţie cu preşedintele Consiliului Concurenţei. Nu văd însă de ce un astfel de sistem nu ar putea fi aplicat şi în România din moment ce se aplică cu succes în Germania“, spune Constantin Parascho, director executiv al Uniunii Naţionale a Barourilor din România.
Barieră de intrare în profesie
Consiliul Concurenţei a interzis practicarea unor tarife minimale pentru onorariile percepute de avocaţi încă din 2002. „Stabilirea onorariilor minime restrânge semnificativ libertatea practicienilor profesiilor liberale de a concura prin preţul serviciilor prestate. De asemenea, reprezintă o barieră la intrarea în profesie, deoarece obligă pe cei aflaţi la începutul carierei să nu coboare tariful sub un anumit plafon, limitând astfel numărul potenţialilor clienţi ai acestora“, explică Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei.
Cel mai afectaţi de introducerea tarifelor minimale ar fi tinerii debutanţi. În mod normal, ei nu pot concura cu avocaţii mai vechi la capitolul notorietate sau experienţă, singurul „cârlig“ pentru clienţi fiind preţul. Şefii Uniunii nu văd însă o problemă. „Tinerii avocaţi lucrează oricum doi ani la cabinete cunoscute. În perioada stagiaturii, ei sunt plătiţi chiar de către avocaţii care deţin cabinetele. În plus, li se oferă şi posibilitatea de a acumula experienţă“, spune Parascho.
Potrivit legii, tinerii care trec examenul de intrare în barou execută, timp de doi ani, stagiatura la o firmă de avocatură, urmând ca, abia după cei doi ani, să susţină examenul de definitivat, a cărui promovare le va aduce statutul de avocat.
Protecţie tarifară în afacerile notarilor
Accesul la meseria de notar public este îngrădit de numărul redus de posturi scoase discreţionar la concurs în fiecare an, dar şi de tarifele minime. Executorii judecătoreşti ar putea obţine acelaşi statut, cu efecte asupra clienţilor.
Notarii publici din România beneficiază în continuare de reglementări care le permit să impună onorarii minime. Lor li se adaugă, sub diferite forme, contabilii autorizaţi, arhitecţii şi chiar medicii veterinari. „Autoritatea de concurenţă a intervenit pentru eliminarea tarifelor minime din legile de organizare şi exercitare a profesiilor liberale reglementate (avocaţi, notari, executori judecătoreşti, contabili autorizaţi, arhitecţi, specialişti în cadastru şi geodezie, medici veterinari). Dacă în unele cazuri acestea s-au eliminat, în altele s-au menţinut sau au fost înlocuite cu alte variante“, spune şeful Consiliului Concurenţei.
În curând, şi executorii judecătoreşti, care din 2007 funcţionează după o lege ce prevede tarife maxime, ar putea să îşi stabilească, în cadrul Asociaţiei Executorilor, tarife minime sub care niciun practician nu va avea voie să coboare. Schimbarea va fi posibilă după ce Camera Deputaţilor va aproba proiectul unei legi care a trecut deja de Senat şi a primit avizul Comisiei Juridice a Camerei. Actul normativ va readuce executorii la situaţia din anul 2000.
Impunerea nivelului minim al tarifelor va afecta nu doar practicanţii meseriei respective, ci şi clienţii acestora. „Aceste legi privează beneficiarul serviciilor de posibilitatea de a negocia şi de a obţine tarife sau onorarii mai reduse decât o anumită limită stabilită. Putem vorbi chiar despre restrângerea accesului unor categorii sociale cu venituri restrânse la serviciile oferite de practicienii cu meserii liberale“, spune Chiriţoiu.
Modelul protecţionist german
Sistemul german, despre care directorul executiv al Uniunii Naţionale a Barourilor din România spune că ar fi potrivit şi pentru ţara noastră, îmbină negocierea directă cu reglementările statului. Potrivit Legii Federale a Avocaţilor (BRAO), practicienilor le este interzis să stabilească onorarii mai mici decât cele prevăzute prin „Scala Federală a Avocaţilor“ (RVG). Cu alte cuvinte, statul stabileşte onorariile minime pentru că această scală nu este altceva decât o grilă care arată ce onorariu trebuie perceput pentru un caz, în funcţie de obiectul acestuia, valoarea financiară, durata şi altele. Legea este mai elaborată decât cele existente în România, reuşind să protejeze în principal veniturile practicienilor din profesia respectivă prin stabilirea unor onorarii minime. De menţionat că legea aplică o grilă pentru toate categoriile de servicii, iar clienţii pot opta pentru a fi taxaţi strict în funcţie de prevederile grilei sau pentru o negociere în limitele impuse de lege, adică între nivelul minim şi cel maxim al onorariului.
DETALII:
Citeşte şi Notarii ne jupoaie: Românii plătesc taxe de 14 ori mai mari decât nemţii
