„Prevederile art. 393 alin. (3) şi ale art. 488 alin. (3) din Legea 95/2006, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, contravin art. 1 alin. (5) din Constituţie”, menţionează excepţia de neconstituţionalitate.

Potrivit articolului 393, alineat 3, acţiunea penală împotriva unui membru al Colegiului Medicilor din România cu privire la faptele sale ce au legătură cu exercitarea profesiei de medic se pune în mişcare cu înştiinţarea prealabilă a Colegiului Medicilor din România.

De asemenea, articolul 488, alineatul 3 stipulează că acţiunea penală împotriva unui membru oficial al Colegiului Medicilor Stomatologi din România cu privire la faptele sale ce au legătură cu exercitarea profesiei de medic stomatolog se pune în mişcare cu înştiinţarea prealabilă a Colegiului Medicilor Stomatologi din România şi a Biroului Executiv Naţional.

Avocatului Poporului susține ferm că formularea „fapte ce au legătură cu exercitarea profesiei de medic/medic stomatolog”, având în vedere că normele din legea privind reforma în domeniul sănătății sunt nesistematizate, iar terminologia este inconsecventă, permite şi interpretarea potrivit căreia alineatul în discuţie se referă la orice fapte, nu doar la faptele ce au legătură directă cu exercitarea profesiei de medic/medic stomatolog

„Interpretarea sistemică şi teologică poate fi contrazisă de cea literală (…). Legiuitorul ar fi trebuit să reglementeze într-un mod clar, precis şi imprevizibil, în acord cu prevederile art. 1 alin. (5) din Legea fundamentală, condiţiile în care se exercită acţiunea penală în acest caz şi, mai ales, pentru care infracţiuni se pune în mişcare această acţiune, respectiv: i) pentru practicarea profesiei de medic/medic stomatolog de către o persoană care nu are această calitate, ii) pentru fapte ce nu au legătură cu exercitarea profesiei de medic/medic stomatolog sau iii) în ambele situaţii”, prevede excepţia de neconstituţionalitate.

Amintim faptul că, vineri dimineața, Klaus Iohannis, a solicitat Parlamentului de la București reexaminarea modificării legii actuale privind reforma în domeniul sănătății.

Klaus Iohannis a propus reexaminarea modificării legii privind reforma în domeniul sănătății

Klaus Iohannis a luat această inițiativă deoarece unele măsuri din legea respectivă contravin principiului securității raporturilor juridice, putând genera discriminări între categoriile de membri ale aceleiași profesii.

„Legea privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 9/2019 pentru modificarea și completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul sănătății, a unor reglementări cu privire la programe guvernamentale naționale și cu privire la măsuri fiscal-bugetare vizează aprobarea acesteia și, respectiv, completarea conținutului normativ cu noi reglementări referitoare la componența și modul de alegere a membrilor consiliilor colegiilor teritoriale ale medicilor și a consiliului național al Colegiului Medicilor din România.

Unele dintre soluțiile legislative cuprinse în Legea privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 9/2019, în forma adoptată de Parlament, sunt însă de natură să contravină principiului securității raporturilor juridice, putând genera discriminări între categoriile de membri ale aceleiași profesii, motiv pentru care se impune reanalizarea de către Parlament a acestui act normativ”, susține Klaus Iohannis, potrivit unui comunicat de presă.

Potrivit spuselor sale, punctul 1 al articolului unic din legea supusă reexaminării, ce modifică art. 427 alin. (1) al Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, prevede:

„Art.427. – (1) Alegerea membrilor consiliului colegiului teritorial se va face pe specialități medicale după cum urmează: a) specialități medicale; b) specialități chirurgicale; c) specialități paraclinice; d) medicină de familie.”

„Semnalăm că, potrivit pct. 16 din Anexa nr. I.1.1 a Nomenclatorului de specialități medicale, medico-dentare și farmaceutice pentru rețeaua de asistență medicală, aprobat prin Ordinul Ministerului Sănătății Publice nr. 1509/2008, cu modificările și completările ulterioare, medicina de familie constituie specialitate medicală.

Față de aceste dispoziții, considerăm că redactarea textului pct. 1 al articolului unic al legii transmise la promulgare este de natură să creeze confuzie în aplicare pentru destinatarii normei, deoarece nu se poate stabili dacă alegerea membrilor consiliului colegiului teritorial cu specialitatea medicină de familie se face în baza lit. a) sau în baza lit. d), ori în baza ambelor prevederi legale.

În acest sens, sunt și dispozițiile art. 8 alin. (4) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, potrivit cărora textul legislativ trebuie să fie formulat clar, fluent și inteligibil, fără dificultăți sintactice și pasaje obscure sau echivoce, iar forma și estetica exprimării nu trebuie să prejudicieze stilul juridic, precizia și claritatea dispozițiilor”, menționează președintele României.

Art. 416 din Legea nr. 95/2006 prevede: „Art. 416.- În vederea exercitării profesiei de medic, medicii cetățeni români și medicii cetățeni ai unui stat membru al UE, ai unui stat aparținând SEE sau ai Confederației Elvețiene, stabiliți în România, precum și medicii care întrunesc condițiile prevăzute la art. 376 alin. (1) lit. c) și e) au obligația să se înscrie în Colegiul Medicilor din România.”

Ce prevede legea supusă reexaminării?

„Totodată, articolul 419 lit. a) din același act normativ conferă tuturor membrilor Colegiului dreptul să aleagă și să fie aleși în organele de conducere de la nivelul structurilor teritoriale sau naționale ale acestuia, fără distincție.

Din această perspectivă, apreciem că forma propusă pentru art. 427 prin legea supusă reexaminării, conform căreia alegerea membrilor consiliului colegiului teritorial se va face pe specialități medicale, nu ține cont de existența unei alte categorii de membri ai Colegiului Medicilor din România, respectiv medicii cu competențe limitate, care, deși au calitatea de membri în Colegiu, vor fi privați de dreptul de a alege și de a fi ales, întrucât aceștia nu figurează încadrați în grupa specialităților medicale stabilite de Nomenclatorul de specialități medicale”, afirmă Klaus Iohannis.

La pct. 1 al articolului unic din legea supusă reexaminării, noul alineat (4) al art. 427 din legea nr. 95/2006 prevede:

„(4) Pentru colegiile teritoriale pe raza cărora funcționează unități medicale în care își desfășoară stagiul de pregătire profesională medici rezidenți, în luna octombrie a fiecărui an, aceștia își vor alege un reprezentant. Alegerile se organizează de către colegiul teritorial pe parcursul a două zile”.

„Or, neaplicând același criteriu de alegere și reprezentare în consiliu, în funcție de numărul de membri dintr-o grupă medicală, considerăm că norma poate conduce la crearea unui regim juridic distinct pentru medicii rezidenți, aceștia urmând a alege un „reprezentant” în Consiliu al cărui statut nu este clar determinat.

Față de argumentele expuse mai sus și având în vedere competența legislativă exclusivă a Parlamentului, vă solicităm reexaminarea Legii privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 9/2019 pentru modificarea și completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul sănătății, a unor reglementări cu privire la programe guvernamentale naționale și cu privire la măsuri fiscal-bugetare”, conchide Klaus Iohannis.