În perioada care a urmat instituirii stării de urgenţă pe teritoriul României, Avocatul Poporului a luat act despre solicitările adresate Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM) de către Ministerul Afacerilor Interne, la propunerea GCS, în sensul închiderii mai multor site-uri despre care s-a apreciat că difuzează ştiri false cu privire la evoluţia epidemiei de SARS-CoV-2, cu potenţial a crea panică în rândul populaţiei, menţionează AP într-un comunicat.
„Ministerul Afacerilor Interne ne-a informat cu privire la modalitatea concretă prin care sunt analizate sesizările cu privire la conţinutul acestora şi cu privire la măsurile care se iau în acest sens. Avocatul Poporului precizează că nici decretul privind instituirea stării de urgenţă, nici cel privind prelungirea acestei măsuri nu menţionează libertatea de exprimare între drepturile al căror exerciţiu urmează să fie restricţionat în această perioadă”, afirmă AP.
Cum depistează autorităţile ştirile false
AP solicită GCS lămuriri privind: procedura de sesizare şi cea prin care se monitorizează apariţia ştirilor false în contextul actualei crize cauzate de epidemia de SARS-CoV-2; din ce perspectivă sunt analizate ştirile în legătură cu care există suspiciuni în ceea ce priveşte autenticitatea, credibilitatea surselor, dar şi a celor fără fundament ştiinţific; cum se realizează analiza.
Avocatul Poporului mai vrea să ştie dacă există la nivelul Grupului intenţia identificării şi dezvoltării altor modalităţi de avertizare a populaţiei cu privire la ştirile false, dacă există un plan în acest sens. Potrivit sursei citate de Agerpres, clarificările se impun şi în contextul în care Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa şi-a exprimat la sfârşitul lunii martie îngrijorarea în legătură cu Decretul privind instituirea stării de urgenţă, importanţa liberei circulaţii a informaţiilor şi a dreptului presei de a relata despre pandemie şi despre politicile guvernamentale.
Postările critice în online, sancţionate abuziv?
De asemenea, AP menţionează şi o altă situaţie în care s-a impus intervenţia instituţiei Avocatul Poporului, în contextul în care o tânără din judeţul Cluj a fost amendată de reprezentanţii poliţiei locale pentru o postare critică pe o reţea de socializare la adresa primarului localităţii în care domiciliază. Din informaţiile obţinute prin intermediul mass-media, conduita poliţiei locale nu este singulară, existând şi alte situaţii similare pentru care au fost aplicate sancţiuni contravenţionale de-a lungul timpului.
„Jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului a fost constantă în sensul că ‘statul nu are dreptul să sancţioneze şi, astfel, să inhibe criticarea persoanelor care deţin funcţii publice, atunci când se pun în discuţie chestiuni de interes public’, chiar dacă acea critică s-ar realiza prin expresii jignitoare sau ofensatoare, deşi nu a fost cazul despre aşa ceva în postarea sus indicată.
Prezenta solicitare are în vedere opinia exprimată în mod constant de Avocatul Poporului, în sensul că nu se poate vorbi despre libertatea de exprimare fără existenţa libertăţii de opinie, deoarece aceasta permite oricăror persoane fizice să participe la viaţa politică, socială, culturală, manifestându-şi public opiniile, gândurile, credinţele. Cu alte cuvinte, orice formă de cenzurare a acestora ar putea conduce la o ingerinţă gravă asupra drepturilor şi libertăţilor fundamentale”, a adăugat AP.