Cele mai multe institutii pur si simplu nu raspund – sau o fac dupa luni – solicitarilor trimise de Avocatul Poporului, incalcand cu nepasare Legea nr. 35/1997, privind organizarea si functionarea acestei institutii. Printre cei care au ignorat cu desavarsire solicitarile Avocatului Poporului se numara: primari (42 de cazuri), consilii locale (trei cazuri), comisii pentru protectia copilului, de pe langa consiliile judetene (doua cazuri), prefecti (patru cazuri), serviciile descentralizate ale Ministerelor Muncii si Protectiei Sociale, Finantelor, Sanatatii (opt cazuri), Departamentul pentru Protectia Copilului (doua cazuri) si Secretariatul de Stat pentru persoanele cu Handicap. Legea prevede ca „autoritatile sunt obligate sa comunice sau, dupa caz, sa puna la dispozitia Avocatului Poporului, in conditiile legii, informatiile, documentele sau actele pe care le detin in legatura cu cererile care au fost adresate Avocatului Poporului, acordandu-se sprijin pentru exercitarea atributiilor sale”. De asemenea, Avocatul Poporului are dreptul sa faca anchete proprii, sa ceara autoritatilor administratiei publice orice informatii sau documente necesare anchetei, sa audieze si sa ia declaratii de la conducerea administratiei publice si de la orice functionar care poate da informatii necesare solutionarii cererii.
O institutie
cu traditie
Orice persoana fizica, indiferent de cetatenie, varsta, sex, apartenenta etnica, politica sau religioasa poate apela la serviciile acestei institutii atunci cand se considera vatamata in drepturile si libertatile sale de catre un organ al administratiei publice. Sub umbrela administratiei publice se adapostesc: ministerele, prefecturile, primariile, serviciile publice descentralizate din teritoriu ale ministerelor (ex: directiile judetene de finante publice, subordonate Ministerului Finantelor), consiliile locale, primariile. Pentru a beneficia de ajutorul Avocatului Poporului, plangerile trebuie sa se refere la acte sau fapte administrative: eliberarea unei autorizatii, certificat, permis, acordarea unor facilitati sau ajutoare prevazute de lege etc.
Cererile se formuleaza in scris si se expediaza prin posta sau se depun direct la registratura institutiei. La solicitarea petitionarului, se poate obtine o audienta, inscrierea fiind facuta telefonic sau la sediul din Bucuresti, bd. Iancu de Hunedoara, nr.1-3. Fiecare solicitant primeste un raspuns in scris. Trebuie precizat ca aceasta institutie nu ofera avocati din oficiu si nici nu poate interveni in probleme de drept privat (actiuni de revendicare, contracte, mosteniri, raporturile dintre chirias si proprietar, tranzactii comerciale, desfacerea contractului de munca). In cea mai mare parte, cererile primite au fost respinse, deoarece nu intrau in competenta acestei institutii. Avocatul Poporului este numit de catre Senat pe o durata de patru ani, in prezent, functia fiind indeplinita de Paul Mitroi.
Institutia Avocatul Poporului exista in peste 90 de tari, dar se numeste Ombudsman, cuvant de origine suedeza care inseamna reprezentant. Suedia este tara in care in 1809 a aparut pentru prima data aceasta institutie. Rolul sau este de a proteja oamenii impotriva violarii drepturilor lor, abuzului de putere, erorilor, neglijentelor, deciziilor incorecte si proastei administratii, pentru a imbunatati administratia publica. Diferenta dintre pozitia in societate a Ombudsman-ului din alte tari si pozitia Avocatului Poporului la noi este ca de la cer la pamant.
Ce trebuie sa cuprinda cererea
l numele si prenumele petitionarului
l domiciliul, inclusiv adresa exacta si telefonul unde poate fi gasit petitionarul
l data la care a luat cunostinta de incalcarea drepturilor sale
l o prezentare succinta si clara a drepturilor sau libertatilor incalcate
l autoritatea administrativa sau functionarul public in cauza
l descrierea faptelor invocate, prin care i s-au incalcat drepturile
l dovada intarzierii sau a refuzului autoritatii administrative de a solutiona legal cererea, in termenul prevazut
l mentiunea obligatorie daca cererea face obiectul unei cauze aflate pe rolul unei instante judecatoresti sau daca a format obiectul unei judecati
l autoritatile publice care au fost sesizate anterior
l raspunsul primit si motivele pentru care se considera nedreptatit
l orice alte acte care pot sustine cererea
l mentiunea ca toate informatiile sa ramana confidentiale
(daca este cazul)
l data si semnatura
Nota: Daca cererea este incompleta sau prezinta neclaritati, petitionarului i se va acorda posibilitatea completarii sau refacerii cererii. Actele care insotesc cererea se depun in copie,
nu in original.
Motive de respingere
l cereri legate de modul de desfasurare a actului de justitie
l cereri legate de solutionarea unor litigii de drept privat
l cereri legate de solutiile pronuntate de instantele judecatoresti
l solicitari de asistenta juridica sau reprezentare in instanta
l cereri legate de aplicarea Legii nr. 18/1991
l cereri legate de aplicarea Legii nr.112/1995
l cereri legate de executarea hotararilor judecatoresti pronuntate in litigiile de drept privat
Nota: Conform Legii nr. 35/1997, nu fac obiectul activitatii institutiei si
vor fi respinse fara motivare cererile privind actele emise de Camera Deputatilor, Senat, Parlament, actele si faptele deputatilor, senatorilor, Presedintelui, Guvernului, Curtii
Constitutionale, presedintelui Consiliului Legislativ si ale autoritatii judecatoresti.