Răsturnare de situaţie în justiţia din România. Avocatul Toni Neacşu vine cu precizări importante după ultima hotărâre a CJUE în privinţa SIIJ. Acesta susţine că CJUE nu cere desfiinţarea SIIJ, ci îi găseşte justificari.

Anunţul lui Toni Neacşu după hotărârea CJUE

Decizia Curtii de Justitie a Uniunii Europene (CJUE), care a statuat ca nu este nimic in neregula cu infiintarea si functionarea Sectiei pentru investigarea infractiunilor din justitie (SIIJ), reprezinta o dezamagire uriasa pentru dusmanii SIIJ, mai spune Toni Neacşu pe o reţea de socializare.

Iată pasajul din hotararea CJUE referitor la SIIJ:

„Cu privire la a patra si la a cincea intrebare adresate in cauza C-127/19, la a doua intrebare adresata in cauza C-195/19, la a patra si la a cincea intrebare adresate in cauza C-291/19, precum si la a treia si la a patra intrebare adresate in cauza C-355/19

208 Prin intermediul celei de a patra si al celei de a cincea intrebari adresate in cauza C-127/19, al celei de a doua intrebari adresate in cauza C-195/19, al celei de a patra si al celei de a cincea intrebari adresate in cauza C-291/19, precum si al celei de a treia si al celei de a patra intrebari adresate in cauza C-355/19, care trebuie analizate impreuna, instantele de trimitere solicita in esenta sa se stabileasca daca articolul 2 si articolul 19 alineatul (1) al doilea paragraf TUE, precum si Decizia 2006/928 trebuie interpretate in sensul ca se opun unei reglementari nationale care prevede infiintarea unei sectii specializate in cadrul Ministerului Public care are competenta exclusiva de anchetare a infractiunilor savarsite de judecatori si de procurori.

209 Instantele de trimitere considera ca infiintarea in Romania a unei astfel de sectii, si anume SIIJ, careia ii este atribuita aceasta competenta exclusiva, poate exercita asupra judecatorilor o presiune incompatibila cu garantiile prevazute la articolul 2 si la articolul 19 alineatul (1) al doilea paragraf TUE, precum si la articolul 47 din carta.

In plus, normele care reglementeaza competenta si organizarea SIIJ, modalitatile de functionare a acesteia, precum si numirea si revocarea procurorilor care sunt incadrati in aceasta ar accentua respectivele temeri si ar fi de altfel susceptibile sa impiedice lupta impotriva infractiunilor de coruptie. In sfarsit, avand in vedere numarul limitat de posturi de procurori in cadrul SIIJ, aceasta nu ar fi in masura sa solutioneze cauzele pendinte in fata sa intr-un termen rezonabil.

210 In aceasta privinta trebuie amintit ca, asa cum reiese din jurisprudenta constanta a Curtii mentionata la punctul 111 din prezenta hotarare, organizarea justitiei, inclusiv cea a Ministerului Public, in statele membre intra in competenta acestora din urma, cu respectarea dreptului Uniunii.

211 Prin urmare, este esential, dupa cum s-a aratat la punctele 191, 194 si 195 din prezenta hotarare, ca aceasta organizare sa fie conceputa astfel incat sa asigure respectarea cerintelor care decurg din dreptul Uniunii, in special a celei privind independenta instantelor chemate sa statueze cu privire la chestiuni legate de aplicarea sau de interpretarea acestui drept, pentru a garanta justitiabililor protectia jurisdictionala efectiva a drepturilor lor conferite de dreptul mentionat.

212 Conform jurisprudentei mentionate la punctele 196 si 197 din prezenta hotarare, principiul independentei judecatorilor impune elaborarea unor norme care sa permita inlaturarea, in perceptia justitiabililor, a oricarei indoieli legitime referitoare la impenetrabilitatea judecatorilor in privinta unor elemente exterioare, in special a unor influente directe sau indirecte ale puterilor legislativa si executiva susceptibile sa orienteze deciziile acestora, si excluderea astfel a unei lipse a aparentei de independenta sau de impartialitate a acestor judecatori care sa fie de natura sa aduca atingere increderii pe care justitia trebuie sa o inspire justitiabililor intr-o societate democratica si intr-un stat de drept.

213 Atunci cand un stat membru prevede norme specifice care reglementeaza procedurile penale impotriva judecatorilor si a procurorilor, precum cele referitoare la infiintarea in cadrul Ministerului Public a unei sectii speciale care are competenta exclusiva de anchetare a infractiunilor savarsite de judecatori si de procurori, cerinta independentei impune ca, pentru a inlatura, in perceptia justitiabililor, orice indoiala legitima, astfel cum se arata la punctul precedent, aceste norme specifice sa fie justificate de imperative obiective si verificabile legate de buna administrare a justitiei si, la fel ca normele privind raspunderea disciplinara a acestor judecatori si procurori, sa prevada garantiile necesare care sa asigure ca aceste proceduri penale nu pot fi utilizate ca sistem de control politic al activitatii judecatorilor si a procurorilor mentionati si sa garanteze pe deplin drepturile consacrate la articolele 47 si 48 din carta.

214 In special, asemenea norme specifice nu pot avea ca efect expunerea la elementele exterioare mentionate la punctul 212 din prezenta hotarare a judecatorilor si a procurorilor insarcinati cu cauze de coruptie, in caz contrar existand riscul incalcarii nu numai a cerintelor care decurg din articolul 19 alineatul (1) al doilea paragraf TUE, ci si, in speta, a obligatiilor specifice care incumba Romaniei in temeiul Deciziei 2006/928 in domeniul luptei impotriva coruptiei. Acestea nu pot avea drept consecinta nici prelungirea duratei anchetelor privind infractiunile de coruptie sau slabirea in orice alt mod a luptei impotriva coruptiei.

215 In speta, in primul rand, desi Consiliul Superior al Magistraturii a sustinut in fata Curtii ca infiintarea SIIJ se justifica prin necesitatea de a proteja judecatorii si procurorii impotriva unor plangeri penale arbitrare, din dosarul aflat la dispozitia Curtii reiese ca expunerea de motive a acestei legi nu indica nicio justificare legata de imperative intemeiate pe buna administrare a justitiei, aspect a carui verificare este totusi de competenta instantelor de trimitere, tinand seama de ansamblul elementelor pertinente.

216 In al doilea rand, o structura autonoma in cadrul Ministerului Public cum este SIIJ, care are sarcina de anchetare a infractiunilor savarsite de judecatori si de procurori, intrucat ar putea fi perceputa, in functie de normele care reglementeaza competentele, compunerea si functionarea unei astfel de structuri, precum si de contextul national relevant, ca urmarind instituirea unui instrument de presiune si de intimidare a judecatorilor si intrucat ar putea conduce, asadar, la o aparenta de lipsa de independenta sau de impartialitate a acestor judecatori, este susceptibila sa aduca atingere increderii pe care justitia trebuie sa o inspire justitiabililor intr-o societate democratica si intr-un stat de drept.

217 In aceasta privinta, din dosarul aflat la dispozitia Curtii reiese ca introducerea la SIIJ a unei plangeri penale impotriva unui judecator sau a unui procuror este suficienta pentru ca aceasta sa deschida o procedura, inclusiv atunci cand plangerea este introdusa in cadrul unei anchete penale in curs privind o alta persoana decat un judecator sau un procuror, aceasta din urma ancheta fiind astfel transferata SIIJ, indiferent de natura infractiunii imputate magistratului si de probele invocate impotriva sa.

Chiar si in ipoteza in care ancheta in curs priveste o infractiune care este de competenta unei alte sectii specializate din cadrul Ministerului Public, precum DNA, cauza este de asemenea transferata SIIJ atunci cand este vizat un judecator sau un procuror. In sfarsit, SIIJ poate exercita cai de atac impotriva deciziilor solutionate anterior infiintarii sale sau poate retrage o cale de atac formulata de DNA, de DIICOT sau de procurorul general in fata instantelor superioare.

218 Potrivit indicatiilor furnizate de instantele de trimitere, sistemul astfel instituit ar permite sa fie formulate plangeri in mod abuziv, printre altele pentru a interveni in cauze sensibile in curs, in special cauze complexe si mediatizate legate de coruptia la nivel inalt sau de criminalitatea organizata, intrucat, in cazul depunerii unei asemenea plangeri, dosarul ar intra in mod automat in competenta SIIJ.

219 Din elementele aflate la dispozitia Curtii si din Raportul Comisiei catre Parlamentul European si Consiliu din 22 octombrie 2019 privind progresele realizate de Romania in cadrul mecanismului de cooperare si de verificare [COM(2019) 499 final, p. 5] reiese ca exemple practice luate din activitatile SIIJ sunt de natura sa confirme realizarea riscului, mentionat la punctul 216 din prezenta hotarare, ca aceasta sectie sa se asemene unui instrument de presiune politica si sa intervina pentru a schimba cursul anumitor anchete penale sau al unor proceduri judiciare privind, printre altele, fapte de coruptie la nivel inalt intr-un mod care ridica indoieli cu privire la obiectivitatea sa, aspect a carui apreciere revine instantelor de trimitere, conform jurisprudentei amintite la punctul 201 din prezenta hotarare.

220 In acest cadru, revine de asemenea acestor instante sarcina de a verifica daca normele referitoare la organizarea si functionarea SIIJ, precum si cele referitoare la numirea si revocarea procurorilor incadrati in aceasta nu sunt – avand in vedere in special modificarile care le-au fost aduse prin ordonante de urgenta care deroga de la procedura ordinara prevazuta de dreptul national – de natura sa faca sectia mentionata permeabila la influente exterioare.

221 In al treilea rand, in ceea ce priveste drepturile consacrate la articolele 47 si 48 din carta, este necesar, printre altele, ca normele care reglementeaza organizarea si functionarea unei sectii specializate din cadrul Ministerului Public, precum SIIJ, sa fie concepute astfel incat sa nu impiedice examinarea cauzei judecatorilor si a procurorilor vizati intr-un termen rezonabil.

222 Or, sub rezerva verificarii de catre instantele de trimitere, din indicatiile furnizate de acestea reiese ca nu aceasta ar fi situatia in cazul SIIJ, in special ca urmare a efectului combinat al numarului aparent considerabil redus de procurori incadrati in aceasta sectie, care nu ar dispune, in plus, nici de mijloacele, nici de experienta necesara pentru efectuarea unor anchete in cauze complexe de coruptie, si al volumului suplimentar de munca rezultat pentru acesti procurori din transferul unor astfel de cauze de la sectiile competente pentru instrumentarea acestora.

223 Avand in vedere consideratiile care preceda, este necesar sa se raspunda la a patra si la a cincea intrebare adresate in cauza C-127/19, la a doua intrebare adresata in cauza C-195/19, la a patra si la a cincea intrebare adresate in cauza C-291/19, precum si la a treia si la a patra intrebare adresate in cauza C-355/19 ca articolul 2 si articolul 19 alineatul (1) al doilea paragraf TUE, precum si Decizia 2006/928 trebuie interpretate in sensul ca se opun unei reglementari nationale care prevede infiintarea in cadrul Ministerului Public a unei sectii specializate care are competenta exclusiva de a ancheta infractiunile savarsite de judecatori si de procurori fara ca infiintarea unei astfel de sectii

– sa fie justificata de imperative obiective si verificabile legate de buna administrare a justitiei si

– sa fie insotita de garantii specifice care sa permita, pe de o parte, sa se inlature orice risc ca aceasta sectie sa fie folosita ca instrument de control politic al activitatii respectivilor judecatori si procurori susceptibil sa aduca atingere independentei acestora si, pe de alta parte, sa se asigure ca respectiva competenta poate fi exercitata in privinta acestora din urma cu respectarea deplina a cerintelor care decurg din articolele 47 si 48 din carta”.

Iată precizările avocatului Toni Neacşu

„In ce priveste SIIJ, hotararea de astazi a CJUE este o mare dezamagire pentru sustinatorii politici ai desfiintarii ei.Curtea de Justitie a Uniunii Europene nu cere nici direct nici indirect desfiintarea SIIJ si nici o decizie politica interna de acest fel nu se va putea sprijini pe aceasta hotarare.

Dimpotriva, CJUE spune extrem de direct ca SIIJ ar deveni problematica doar daca normele care reglementeaza organizarea si functionarea unei sectii specializate din cadrul Ministerului Public, precum SIIJ, sunt concepute astfel incat sa impiedice examinarea cauzei judecatorilor si a procurorilor vizati intr un termen rezonabil (!!!).

Acest lucru urmeaza sa fie verificat de catre instantele noastre penale, investite in aces sens, dar deja CJUE face propria analiza si retine ca „reiese ca nu aceasta ar fi situatia in cazul SIIJ, in special ca urmare a efectului combinat al numarului aparent considerabil redus de procurori incadrati in aceasta sectie, care nu ar dispune, in plus, nici de mijloacele, nici de experienta necesara pentru efectuarea unor anchete in cauze complexe de coruptie, si al volumului suplimentar de munca rezultat pentru acesti procurori din transferul unor astfel de cauze de la sectiile competente pentru instrumentarea acestora”, a scris acesta pe o reţea de socializare.