Din ce în ce mai mulți investitori au început să treacă leul pe lista valutelor interesante. Dobânzile mari, pe de o parte, dar mai ales perspectivele de apreciere (azi primești 4,10 lei pentru un euro, peste câteva luni l-ai putea cumpăra înapoi cu 4 lei sau chiar cu 3,90) îi vor face pe mulți străini să-și plaseze banii în moneda noastră.

„Probabil că vom intra într-o nouă perioadă de intrări masive de capital. Înrăutățirea situației din Grecia ar putea tempera temporar această tendință, însă pe termen mediu trendul este inevitabil“, a spus Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naționale, cu ocazia unei conferințe pe teme economice.
Efectele imediate ale unui astfel de scenariu vor fi aprecierea leului și, în cascadă, scăderea competitivității produselor românești, reducerea sau cel puțin plafonarea exporturilor și creșterea importurilor.
Isărescu a precizat că ne-am iluziona dacă vom crede că banca centrală va reuși să descurajeze volatilitatea cursu­lui de schimb prin acumularea de rezerve ori prin crearea de lichiditate. El a arătat că BNR deja are rezerve valutare excedentare, iar tipărirea de lei este o soluție deloc dezirabilă, având în vedere rata deja ridicată a inflației. „De aceea, este foarte important să fie asigurată competitivitatea mărfurilor autohtone, nu doar prin preţ, ci şi prin productivitate crescută, costuri scăzute de producţie ori deschiderea spre noi pieţe de export“, a afirmat guvernatorul.

Inflația, călcâiul lui Ahile

Un alt pericol generat de revenirea pe plus a economiei este, paradoxal, faptul că aceasta va duce, mai devreme sau mai târziu, la reluarea consumului. Unele companii vor adopta, de bunăvoie sau la presiunile angajaților, creșteri salariale, altele vor decide că a venit vremea să investească, de exemplu în utilaje, flote auto sau birotică, iar parte din cei care au bani la ciorap vor considera că vremea acumulării a trecut.
Creșterea cererii pe mai toate pla­nurile va duce, aproape invariabil, la creșterea prețurilor, iar în condițiile în care rata inflației a depășit deja 8%, vestea nu e tocmai încurajatoare. „Ce ar putea să ne ferească de un astfel de scenariu este faptul că, totuși, veniturile disponibile nu vor fi atât de mari. Asta, pentru că mediul privat nu va simți atât de bine și atât de repede creșterea economiei și va fi încă precaut în ceea ce privește majorările de lefuri ori investițiile“, explică Lucian Anghel, economistul-șef al Băncii Comerciale Române.
Cel mai probabil, nu la fel va reacționa Guvernul. Profitând de rezultatele pozitive și ținând cont de faptul că 2012 este un an electoral, există riscul ca autoritățile să-și schimbe atitudinea. „Întâi vom vedea creșteri de salarii în sistemul public, și de-abia apoi în cel privat. Este adevărat că sunt meserii, cum ar fi medicii, unde trebuie făcut ceva din acest punct de vedere, însă, per ansamblu, dacă vor fi adoptate majorări generale de salarii și pensii, suntem în pericol să anulăm acele măsuri care ne-au readus pe linia de plutire“, afirmă Lucian Anghel.
Presiunile de natură electorală s-ar putea reflecta, dincolo de rata inflației, și în ratarea țintei de deficit bugetar. Deocamdată, acesta se află la un nivel mai bun decât se aștepta (-0,8% din PIB după patru luni din anul curent și excedent de 200 de milioane de euro în aprilie). Însă tocmai astfel de situații pot conduce la o relaxare cu efecte negative.

2% este cifra cel mai frecvent menționată în prognozele din ultima vreme ale experților, în privința creșterii economiei românești în 2011.