Autorităţile din Wuhan, îngrijorate din cauza holerei. „Faptul că vine din China, ridică mari semne de întrebare”

În oraşul chinez de unde se bănuieşte că ar fi pornit pandemia de COVID-19 a fost depistată o bacterie care a provocat holeră în cazul unui student, aceeaşi bacterie fiind găsită şi în mostrele luate dintr-o piaţă alimentară, de la ţestoasele cu carapace moale.

Tulpina de Vibrio cholerae O139 care a cauzat infectarea tânărului, caz raportat luni, nu are nicio legătură cu probele contaminate descoperite în respectiva piaţă, transmit totuşi autorităţile.

Tudor Ciuhodaru, medic la Unitatea de Primiri Urgenţe a Spitalul de Neurochirurgie Iași, a vorbit la Antena 3 despre această boală periculoasă.

„Faptul că vine din China, ridică mari semne de întrebare, mai ales că am văzut de-a lungul timpului informații contradictorii și lipsă de transparență, în ceea ce privește notificarea acestor date medicale.

Dar, ca să spunem lucrurilor pe nume, să știți că această tulpină bengaleză și holera sunt unele dintre puținele notificări a unei boli gastro-intestinală la nivel internațional.

Dar pe de altă parte, ne uităm că această holeră n-a dispărut în niciun caz, după cele 7 pandemii la nivel mondial și vorbim între 3 şi 5 milioane de cazuri în fiecare an și aproape 100.000 de decese.

Faptul că este în această zonă și există riscul întotdeauna de a fi aceste epidemii, de distribuție prin contact direct sau prin apa contaminată”, a explicat medicul, potrivit antena3.ro.

Tudor Ciuhodaru linişteşte populaţia: Nu este o boală nouă, tratamentul este ieftin şi uşor de administrat

Tudor Ciuhodaru a precizat totuşi că nu vorbim despre o afecţiune nouă: diagnosticul se pune foarte uşor, iar tratamentul este ieftin şi uşor de pus în practică.

„În momentul în care se intervine corect, lucrurile pot fi ținute sub control”, a adăugat medicul.

„Faptul că în anumite zone ale lumii, și aici vorbesc încă o dată de tulpina bengaleză, ea a fost descoperită prin 1992, în Madras, în India, este foarte sensibilă și se poate agăța, dacă vreți, de scheletul chitinos a crustaceelor, a fructelor de mare.

Așa că și aici există un risc crescut de a se transmite, mai ales când vorbim despre aceste comportamente socio-alimentare în țările asiatice. De altfel, holera a apărut prima dată în Asia și își continuă drumul pe aceeași cale.

Dar, pe de altă parte, ca să spunem totuși lucrurilor pe nume, când vorbim despre holeră, un diagnostic se poate pune cu mare ușurință, iar la ora actuală nu mai vorbim despre o afecțiune nouă și o de o afecțiune în care putem găsi și tratament care este și ieftin și ușor de pus în practică.

Iar în momentul în care se intervine corect, lucrurile pot fi ținute sub control. Faptul că totuși vorbim despre o lume globalizată face ca această supraveghere să fie absolut normală.

Și fie că vorbim de aceste boli cu transmitere arhidică sau cu transmitere de alt tip prin contact uman, lucrurile trebuie să fie atent monitorizate. Întotdeauna este mai ușor să previi decât să tratezi așa”, a mai precizat medicul român.