Ideea este susţinută şi de Robert Miklo, directorul departamentului de investiţii al companiei de consultanţă imobiliară Colliers International, care este de părere că în următoarele 12-18 luni vom vedea un vârf în tranzacţionarea de clădiri de birouri. „Pe acest sector vor intra noi investitori şi vom vedea noi borne pentru randamentele investiţionale“, a declarat Miklo în cadrul aceluiaşi eveniment.

La rândul său, Tim Wilkinson, partener al companiei de consultanţă imobiliară Cushman & Wakefield Echinox, spune că în România mai sunt produse imobiliare ce pot fi tranzacţionate în următoarele 12-18 luni, după care oferta va scădea considerabil.

„Vânzătorii sunt sceptici în a-şi scoate produsele pe piaţă. Lipsa de produse este o realitate. Dacă NEPI, Globalworth, CA Immo sau CTP nu vând, iar Vastint dezvoltă şi păstrează clădirile, ce mai rămâne de cumpărat? Sunt clase de active neabordate în România. Nu există produse rezidenţiale reale sau locuinţe pentru studenţi  în acestă ţară, cum începem să vedem în Polonia sau în vestul Europei. Există alternative, iar acestea sunt doar cele evidente, care pot satisface cererea“, a comentat Silviana Petre Badea.

Ea mai spune că, în căutarea forţei de muncă, tot mai rară şi mai scumpă în Bucureşti, companiile văd mai atractive ofertele de spaţii de birouri din celelalte oraşe mari ale României, unde încep să apară dezvoltări de proiecte noi. „Dacă în urmă cu şapte ani nu găseai în afara Bucureştiului spaţii de calitate pentru o companie ca Microsoft, acum găseşti“, menţionează Badea.

Volumul tranzacţiilor imobiliare cu proprietăţi comerciale (malluri, birouri, depozite, hoteluri) din România a ajuns anul trecut la aproape un miliard de euro, valoare cu aproape 10% mai mare decât cea înregistrată în 2016, când s-au vândut clădiri de 890 milioane euro, potrivit datelor JLL România.

Volumul anului trecut reprezintă 8% din totalul consemnat în ţările Europei Centrale și de Est, de 12,17 miliarde de euro. Ritmul de creștere al pieţei românești este cu mult peste cel al întregii regiuni (3,3% față de 2016), dar cu toate acestea volumul din România rămâne sub potențial, spun brokerii.