Majorările de salarii și pensii pun, împreună cu nivelul sub așteptări al creșterii economice, o presiune din ce în ce mai mare pe bugetul de stat. Prin urmare, soluții pentru rămânerea în țința de deficit sunt destul de puține.
“Chiar dacă am avut o relativă stabilitate fiscală în ultimele luni, este posibil ca în următoarele luni sau în următorii ani să vedem modificări pe zona de fiscalitate. De ce? Economia nu dă semne că ar putea să crească la nivelurile progonozate, cele care au fost bugetate – 5.5% reprezintă creșterea economică prognozată pentru acest an. În cazul în care nu vom atinge un astfel de nivel al creșterii economice, pe baza căruia au fost calculate veniturile bugetare, inclusiv din fiscalitate, veniturile vor fi mai mici. Cheltuielile au fost previzionate pe un astfel de buget, pe o creștere de 5,5%. Evident, cheltuielile sunt destul de fixe, dacă nu sunt realizate veniturile vom avea o presiune suplimenbtară. Ce se întâmplă, de obicei, la final de an? Se taie investițiile. Acesta este un trend, din păcate, nesănătos, pe care l-am văzut în ultimii ani. Suntem în fiecare an la un minim istoric al investițiilor publice și se pare că trendul acesta va continua”, a declarat Dan Bădin, partener coordonator servicii fiscale şi juridice Deloitte România.
Acesta a mai explicat și ce se ascunde în spatele declarațiile optimiste ale guvernanților atunci când vine vorba despre încasări.
“Chiar dacă anul acesta ANAF raportează o creștere a încasărilor bugetare față de anul trecut, trebuie să luăm în calcul și distribuirile de dividende de la companiile de stat de anul acesta, care au fost la un nivel destul de mare. Nu avem informații publice despre nivelul acestora, dar este evident că, dacă ne uităm în termeni comparabili la fiscalitate de la un an la altul s-ar putea să avem surprize și creșterea de venituri să fie de fapt din aceste dividende distribuite de societățile de stat”, a mai spus Bădin.
În ciuda acestei mișcări surpinzătoare și controversate a Finanțelor, lucrurile nu arată deloc bine pentru bugetul de stat.
“Ne așteptăm la presiuni bugetare – bineînțeles, toată lumea știe despre creșterile salariale, de creșterile cheltuielilor cu asigurările sociale. S-a ajuns acum ca circa 70% din buget să reprezinte aceste tipuri de cheltuieli rigide. Vă dați seama că marjele de manevră rămân destul de mici. Din această perspectivă, pe termen mediu și lung există temeri majore cu privire la politica fiscală a României și la sustenabilitatea cheltuielilor bugetare, în contextul în care știm că România se află pe penultimul loc în Europa ca procent al veniturilor din impozite în PIB. Eram pe la 27%, mi se pare că am scăzut undeva pe la 26% după tăierile de taxe de anul trecut. Prin urmare, nu stăm foarte bine”, a încheiat Bădin.