Adunarea Generala Extraordinara a Actionarilor(AGEA), convocata la Alro la inceputul saptamanii trecute, a fost o ocazie de amplificare a conflictului existent intre APAPS si grupul de firme Balli. Desi a refuzat sa faca public, in AGEA, textul documentului care acorda drept de preemtiune pentru actiunile ALRO detinute de APAPS, reprezentanta grupului Balli, avocata Zaira Mamberger, a comunicat, in timpul sedintei, numarul de inregistrare si data la care a fost emis acest document: 3117/8 decembrie 1995. Solicitarea noastra, de a primi o copie de pe acest document, emis de fostul FPS, s-a lovit de acelasi refuz. Cu toate acestea, ne-a fost permis sa-l vedem. Cele doua pagini purtau antetul si stampila FPS si erau, intr-adevar, semnate de fostul presedinte al institutiei, Emil Dima, numit de PDSR. Din lectura fugara a textului nu reiese insa, foarte clar, daca dreptul de preemtiune se constituie pe pachetul majoritar de actiuni Alro sau, pur si simplu, pentru actiunile detinute de stat, indiferent daca pachetul reprezinta mai putin de 50% din titlurile emise de societate. Atat avocata Zaira Mamberger, cat si Dan Dragoi, reprezentantul grupului Balli in Romania, ameninta ca vor da in judecata APAPS daca nu se va tine cont de dreptul obtinut de Balli de la predecesorii domnului Musetescu. Indiferent de sentinta data de judecatori, un proces poate bloca pentru mai multi ani atat privatizarea Alro, cat si programul PSAL II, aprobat de Guvern si de Banca Mondiala.
Cine castiga din privatizarea Alro?
Conform Legii nr. 31 a societatilor comerciale, drept de preemtiune au numai actionarii inscrisi in registrul actionarilor, in limita ponderii pe care o au actiunile detinute in capitalul social al firmei. Ceea ce inseamna ca documentul semnat de Emil Dima, aflat in posesia reprezentantilor firmei Balli, nu are prea multi sorti de izbanda in fata instantelor judecatoresti. In consecinta, amanarea majorarii de capital prin emisiune de actiuni are alte cauze. Premierul Adrian Nastase a recunoscut ca, in ultima perioada, o multime de grupuri de interese au facut lobby pentru privatizarea Alro. Graba cu care APAPS a comunicat initial majorarea capitalului social prin emisiune de actiuni, uitand ca ar trebui facuta si o reevaluare a activelor, arata in mod cert ca presiunile asupra ministrului Ovidiu Musetescu s-au exercitat de la cel mai inalt nivel. Fapt confirmat si de modul in care s-a desfasurat AGEA, unde reprezentantii firmei Conef si ai companiei Marco International, care detin 13,88% si respectiv 10,52% din actiuni, au votat cot la cot cu reprezentantul APAPS. Mai mult, declaratiile reprezentantului APAPS, dar si cele ale ministrului Ovidiu Musetescu au lasat sa se inteleaga in AGEA ca optiunea personala a celor doi este pentru majorarea de capital prin emisiune de actiuni, chiar daca premierul Adrian Nastase a solicitat amanarea privatizarii Alro prin aceasta metoda. Ulterior, la negocierile purtate cu sindicatele, ministrul privatizarii a preluat integral pozitia adoptata de premier, uitand ca numai cu o ora inainte cauta motive sa conteste alte posibilitati de privatizare a companiei. Ba chiar a existat un moment in care orice punct de vedere venit din partea actionarilor minoritari prezenti la AGEA era contestat de reprezentantul APAPS, pe motiv ca nu face obiectul intalnirii si ca nu are legatura directa cu activitatea combinatului. Folosind cu prisosinta dreptul actionarului majoritar, reprezentantul APAPS s-a grabit sa treaca cu vederea problemele ridicate de actionarii minoritari. In acelasi timp, Ovidiu Musetescu, in calitate de invitat, afirma ca diminuarea ponderii pachetului de actiuni pe care APAPS il va detine la Alro dupa majorarea de capital nu inseamna pierderea controlului asupra companiei. Intr-adevar, in tarile unde drepturile actionarilor minoritari sunt stabilite prin lege si respectate, un pachet de 33% din actiunile unei companii este un pachet de control. In Romania, exemplul cel mai concludent a fost AGEA de la Alro, unde actionarii minoritari (chiar si Conef si Marco International, ce detin impreuna 24,4% din actiuni) nu au avut altceva de facut decat sa accepte punctul de vedere al APAPS.