Lansat pe nemestecate, abundând de neclarităţi şi chiar confuzii, programul «Prima Casă» a produs o reacţie puternică în rândul jucătorilor din piaţă. Opiniile sunt împărţite.
Prezentat ca soluţie anticriză, programul despre care Guvernul a început să vorbească din senin săptămâna trecută a declanşat un val de controverse, una dintre obiecţii fiind că nu poate fi aplicat pentru că legislaţia actuală nu acceptă unele dintre condiţiile pe care le stipulează. Premierul Boc a lansat ideea unui avans maxim de doar 5% calculat la suma maximă de 60.000 de euro, garantată de stat şi destinată finanţării parţiale a preţului unei locuinţe. După o şedinţă de Guvern la care a participat şi guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, s-a convenit că băncile pot solicita un avans mai mare pentru restul sumei, reprezentând diferenţa până la preţul de achiziţie al primei locuinţe, dobânda aferentă urmând să fie corelată cu evoluţia dobânzii de referinţă EURIBOR. Preşedintele CEC, Radu Graţian Gheţea, subliniază, însă, că pentru ca iniţiativa să devină aplicabilă „ne trebuie o lege, nu un proiect“. Nu toţi dezvoltatorii imobiliari au primit cu entuziasm anunţul Guvernului. Printre obiecţiile celor mai rezervaţi s-a numărat cea legată de condiţiile financiare, garanţia oferită fiind mai degrabă potrivită pentru un credit care să permită achiziţionarea unui apartament vechi, şi nu a unuia nou, impactul în economie fiind, în aceste condiţii, minor. „Acest program ar putea să sprijine piaţa locuinţelor noi doar dacă cel care a vândut (apartamentul vechi, n.red.) va folosi banii obţinuţi şi îşi va cumpăra o locuinţă nouă“, explică Carmen Săndulescu, CFO Impact.
Constructorii au şi ei rezerve. „Succesul programului depinde în mod esenţial de mecanismele concrete de aplicare. Ca întotdeauna, acestea apar neclare şi foarte târziu“, declară Adrian Ceposu, director adjunct al antreprenorului de construcţii Metabras Braşov. „Semnificaţia ar fi deosebită pentru relansarea industriei construcţiilor, însă doar dacă programul va fi urmat rapid de alte investiţii ale statului în infrastructură“, conchide acesta.
Ideea există, mai trebuie să vină şi banii
„Nu putem să nu observăm contextul în care a fost lansată ideea acestui program: apropierea alegerilor pentru Parlamentul European“, crede Laurenţiu Plosceanu, preşedintele ARACO. Dincolo de interesele electorale, garantarea creditelor din acest program se va face prin intermediul Fondului Naţional de Garantare al IMM-urilor (FNGIMM), instituţie care activează pe baza unor reguli UE. Aceasta poate susţine doar finanţări ale firmelor mici şi mijlocii, nu şi pe cele destinate persoanelor fizice. Soluţia găsită rapid de premierul Boc a fost modificarea obiectului de activitate al fondului, printr-o ordonanţă de urgenţă. Susţinere a venit şi din partea lui Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, care a spus că garanţia statului va fi acordată imediat în caz de neplată a ratelor, fără ca băncile să fie obligate să execute garanţia. Chiar dacă se rezolvă chestiunea încadrării în legislaţie, rămâne problema spinoasă a banilor. „Împrumutul de 100 de milioane de euro destinat garantării creditelor în cadrul acestui program este strict problema Ministerului Finanţelor, noi având capitaluri proprii de 70 de milioane de euro“, spune Aurel Şaramet, preşedintele FNGIMM. Normele de aplicare ale programului vor fi stabilite în următoarele zile, când este programată o nouă întâlnire între reprezentanţii Ministerului Finanţelor cu cei ai băncilor.
Opinii la cald
Radu Graţian Gheţea, preşedinte CEC
«Proiectul e bun, dar trebuie discutată şi realizată o schemă stabilită prin lege, care să permită creditarea. Mai mult, trebuie corectate normele BNR. Asta e şi problema. Ne trebuie o lege, nu un proiect.»
Carmen Săndulescu, CFO Impact
«Programul va fi, în primul rând, un impuls pentru cei care doresc să achiziţioneze apartamente vechi, în proporţie de 80%-90%. Astfel, va reprezenta doar un mic stimulent dat pieţei imobiliare, dacă şi băncile vor acorda credite, în condiţiile date.»
Alexandru Niţescu, manager investiţii Regatta
«Ar fi un pas înainte, însă, la nivelul actual al ratei dobânzilor la lei sau la euro, o măsură de subvenţionare parţială a acestui cost ar fi mult mai utilă, întrucât ar creşte semnificativ numărul celor care se califică pentru obţinerea unui credit.»
