Documentul atinge o parte din creditele neperformante, dar nu face nici o trimitere catre marii datornici ai Bancii Agricole si nu clarifica situatia celor 2.700 miliarde lei, pe care statul ii scoate din buget pentru a acoperi, pentru a treia oara, pierderile inregistrate in activitatea bancii.
Nota de control intocmita de departamentul subordonat primului- ministru face referire la cateva plasamente bancare, din luna mai 1998, si pana in aceeasi luna a anului in curs. Acuzatiile sunt orientate impotriva fostului presedinte, Liviu Istrate (care a ocupat aceasta functie in perioada 13 octombrie 1997 – 8 octombrie 1999), iar o parte din vina este atribuita si comitetului de coordonare a restructurarii bancii (constituit din reprezentanti ai Bancii Nationale a Romaniei, ai Ministerului Finantelor si ai Fondului Proprietatii de Stat) care a fost infiintat o data cu Ordonanta privind restructurarea Bancii Agricole.
La capitolul concluzii, in nota de control se arata: „Comitetul de Coordonare a Restructrurarii si conducerea executiva nu au tinut cont de efectul dezastruos pe care l-a produs situatia lichiditatii bancii asupra rezultatelor financiare si nu a actionat pentru rezolvarea acestei probleme”. Acest fapt le-a dat celor incriminati posibilitatea de a replica dur.
Raportul a fost, astfel, pus in seama dorintei de razbunare, pe de o parte, a premierului Radu Vasile, impotriva unor oameni care se pare ca i-au intrat in dizgratie. Unul dintre ei este Sorin Vantu, patronul Gelsor si fost actionar la Sov Invest (societatea care administreaza Fondul National de Investitii). Pe de alta parte, a fost atribuit si dorintei de razbunare a actualului presedinte al Bancii Agricole, Liviu Marica (despre care se spune ca se afla in bune relatii cu sotia premierului, Mariuca Vasile, de pe vremea cand aceasta lucra la Banca Agricola). Marica a mai detinut aceasta functie in 1997, insa numai trei luni, pana cand a fost inlocuit de Istrate. Sunt surse care afirma ca Liviu Marica a inaintat o plangere penala impotriva lui Liviu Istrate, pe motiv ca ar fi dispus actiuni in favoarea unor societati si in detrimentul bancii. Lui Istrate i se reproseaza faptul ca a aprobat plasamente riscante si cu costuri ridicate (banii utilizati au fost imprumutati de pe piata interbancara cu dobanzi inalte).
100 de miliarde lei, plasati la Fondul Alpha
La o jumatate de an de la infiintarea Fondului deschis de investitii Alpha, in mai 1998, Banca Agricola a achizitionat titluri de participare in valoare de 100 miliarde lei. in urma acestui plasament, Banca Agricola detinea peste 90% din titlurile fondului. Societatea de administrare a FDI Alpha, Administrator Int., la care omul de afaceri Dinu Patriciu are si el actiuni, se angaja sa mentina un volum „de cel putin 30% din valoarea activelor nete in plasamente de maxima lichiditate si sa realizeze plasamente in domeniul imobiliar, cu un randament de cel putin 15%, calculat la valoarea in dolari a plasamentului”, dupa cum se arata in Nota DCG. in 30 septembrie 1999, lichiditatea fondului era doar de 1%, potrivit aceleiasi note (din 207,6 miliarde lei active ale fondului, 203 miliarde reprezentau bilete la ordin).
in decembrie 1998, Banca Agricola infiinteaza Fondul de Restructurare Dunarea, care preia creante ale Bancii Agricole, in valoare de 2.600 miliarde lei. Administratorul Fondului este tot societatea Administrator Int. Despre activitatea societatii in administrarea creantelor preluate de la Banca Agricola (care detinea peste 90 din titlurile fondului) nu se vorbeste nimic in Raport, iar aceasta omisiune a fost pusa in seama faptului ca, pe de o parte, Liviu Marica a fost membru in Consiliul de incredere al Fondului (alaturi de Liviu Istrate si de Gheorghe Muresan).
in septembrie 1998, Banca Agricola achizitioneaza 185.104 titluri de participare la Fondul National de Investitii, in valoare de 30 miliarde lei. Banca Agricola si-a rascumparat cea mai mare parte din titluri, incepand cu luna martie 1999, pana in septembrie a.c., realizand, din aceasta operatiune, suma de 58,8 miliarde lei. Societatea de administrare a FNI este Sov Invest la care, din luna aprilie a acestui an, Banca Agricola a devenit actionar, detinand un pachet de 20% din actiunile societatii, egal cu participarea CEC in Sov Invest. Cea mai mare pondere in actionariatul Sov Invest o are Centrocoop, care a dobandit aceasta calitate in urma renuntarii lui Sorin Vantu la actiunile sale. „Am vrut sa las Fondul sa lucreze nealterat de dusmaniile care se profilau in jurul meu”, spune Vantu. O data cu retragerea din Sov Invest, FNI a pierdut si accesul la reteaua Gelsor, unde patron este Sorin Vantu. Golul lasat urma sa fie preluat de sediile CEC si Banca Agricola, spun actionari ai societatii.
Tot in septembrie 1998, Banca Agricola incheie o conventie cu societatea de valori mobiliare Gelsor, prin care cumpara doua milioane de obligatiuni, in valoare totala de 50 miliarde lei, scadente in 36 de luni si convertibile in actiuni, la cererea emitentului. Conversia in actiuni s-a facut inainte de scadenta, si in urma operatiunii, Banca Agricola a devenit proprietara a 12% din actiunile Gelsor. Departamentul de Control al Guvernului sesizeaza ca in urma acestei operatiuni, banca a fost cea care a pierdut, ea nemaiincasand, astfel, dobanda pe urmatoarea perioada, pana la scadenta (aproape 15 miliarde lei semestrial). Aceiasi pasi i-a facut Gelsor si la Bancorex. Deosebirea este ca administratorul numit de Banca Nationala, Nicolae Danila, accepta conversia inainte de termen, numai daca Gelsor se angaja sa achite dobanda aferenta in-tregii perioade stipulate in conventie. in aceste conditii, obligatia rascumpararii obligatiunilor o va avea Gelsor catre Banca Comerciala Romana.
Acum Gelsor isi vrea actiunile inapoi, de la Banca Agricola. intr-o adresa trimisa presedintelui Liviu Marica, Gelsor isi motiveaza decizia astfel: „Banca Agricola se gaseste in prezent in curs de privatizare, partenerii viitori ai bancii nefiind cunoscuti, SC Gelsor SA intentioneaza sa inceapa negocieri de rascumparare a propriilor actiuni”. Ceea ce, de altfel, este consfintit printr-o decizie a Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare, care prevede ca in termen de 12 luni de la data deciziei (1 aprilie 1999), societatile de valori mobiliare Actiuni Nationale SA (SVM al Bancii Agricole) si Gelsor SA sa fuzioneze sau ca Banca Agricola sa-si lichideze participarea la una din aceste societati. Plasamentele la FNI si Gelsor s-au dovedit a fi rentabile pentru Banca Agricola. Cu atat mai ciudata este aparitia celor doua cazuri in raportul DCG.
Hotelurile nu s-au
ipotecat nici pana astazi
in 11 noiembrie 1998, conducerea executiva a Bancii Agricole a aprobat achizitionarea unui numar de 391.000 obligatiuni emise de SC Poiana Cibela SA, al carui principal actionar este Viorel Popa. Valoarea totala a oblogatiunilor a fost de 39,1 miliarde lei, cu scadenta la 12 luni. in Raport se arata ca investitia in obligatiunile emise de Poiana Cibela s-a facut intr-un moment in care societate „inregistra pierderi si obligatii foarte mari, precum si restante fata de Banca Agricola”, dar ca incheierea contractului a fost posibila gratie „relatiilor personale ale lui Liviu Istrate cu patronul Viorel Popa” si concluzioneaza: „Prin cumpararea acestor obligatiuni, s-a efectuat rambursarea unor credite restante”. in plus, emitentul se obliga sa constituie garantii materiale asupra: Hotel Alpin, Hotel Soimul, Vila Padina si Complexul de productie si prestari servicii din Poiana Brasov. „Ipotecarea trebuia realizata in termen de zece zile de la semnarea contractului, si nu s-a efectuat pana acum”.