In noiembrie 1998, Ordonanta de Urgenta nr. 9/1998 privind infiintarea fondurilor de restructurare prin preluarea creantelor din sistemul bancar este transpusa in practica de Banca Agricola, care devine principalul fondator al Fondului National de Restructurare Dunarea (FNRD).
Banca Agricola (BA) a cesionat in favoarea fondului creante ce totalizeaza peste 2.000 miliarde lei si, conform Ordonantei, a varsat in numerar 5% din valoarea acestora, bani care se afla depozitati in conturi bancare, potrivit BA. Sumele restante provin de la un numar de 263 societati comerciale. Practic, prin aceasta procedura, Banca Agricola si-a inceput curatenia in bilant, inlocuind o parte din creditele neperformante cu titluri de participare la Fond. Titluri care, ulterior, pot fi valorificate prin vanzarea la Bursa.
O data cu incheierea contractului de cesiune, Fondul a preluat si contractele de credit cu accesoriile lor (contractele de gaj). Paternitatea asupra acestor contracte ramane valabila pana in momentul conversiei creantelor in actiuni, procedura ce se afla in curs, potrivit unei informari a Biroului de presa al Bancii Agricole. Daca semnarea conventiei intre Fond si societatile debitoare nu va avea loc sau daca adunarea generala a actionarilor nu va aproba conversia, Fondul, care a preluat de la Banca Agricola calitatea de creditor, poate incepe demersurile pentru procedura de faliment sau poate face uz de titlul executoriu asupra garantiilor materiale preluat o data cu contractele de credit. Daca va avea loc conversia, Fondul devine proprietar asupra unei parti din societatea debitoare, printr-o majorare de capital a carei valoare reprezinta echivalentul creantelor preluate. In noul sau rol, Fondul poate decide fie sa renunte la actiuni, vanzandu-le, fie sa investeasca in societati care promit profituri viitoare.
Asa cum era de asteptat in cazul unei asemenea proceduri, problemele n-au intarziat sa apara. Unele societati comerciale debitoare contesta suma cu care au intrat in Fond. Solaris este una dintre ele si asteapta solutionarea din partea instantei, careia i s-a si adresat. Societatea nu recunoaste creanta de 61 miliarde lei, facand uz de o mai veche hotarare judecatoreasca ce a stat la baza initierii procedurii de executare silita din partea Bancii Agricole si conform careia societatii Solaris i se recunosteau debite in suma de 28 miliarde lei. Aurel Ilinca, directorul societatii, spune ca diferenta rezulta dintr-un „viciu de fond” al unei hotarari de guvern emise in 1994, care a determinat recalcularea dobanzii, de la un nivel subventionat, de 15%, la nivelul pietei.
In plus, au aparut si primele reactii din Parlament. Trita Fanita, presedintele comisiei senatoriale pentru agricultura, face uz de numele lui Dinu Patriciu, actionar la societatea Administrator INT SA, care administreaza Fondul, adaugand, la o declaratie in care-si exprima rezerve asupra modului de preluare a creantelor bancii: „Numele Patriciu spune tot”. El a declarat ca in comisia pe care o conduce urmeaza sa se intocmeasca un material privind modul in care au fost preluate creditele neperformante ale bancii, reclamand faptul ca „sunt unitati care s-au luat pe nimic”. In replica, surse apropiate Fondului, care au recunoscut ca preluarea creantelor nu este o procedura lipsita de probleme rezultate din relatia banca – debitori, spun ca vocile de pe margine sunt rezultatul unor interese politice fata de care omul politic si de afaceri Patriciu se afla la polul opus. Iar ca argument au adus faptul ca procedurile sunt urmarite, chiar de la debut, de catre Banca Mondiala, in calitatea ei de contractant al programului ASAL, incheiat cu guvernul roman.