Banca Centrală Europeană (BCE) a redus joi, 17 octombrie 2024, dobânzile cu 25 puncte de bază, pe fondul scăderii inflației. Preşedintele BCE, Christine Lagarde, semnalează riscuri de încetinire a creşterii economice.
UPDATE
BCE semnalează riscuri de încetinire a creşterii economice
Președintele Băncii Centrale Europene (BCE), Christine Lagarde, a dezvăluit faptul că ea și colegii ei au discutat doar despre o reducere a dobânzii de 0,25%, nu de 0,5%, cum a făcut Rezerva Federală a SUA luna trecută. Potrivit spuselor sale, pe baza informațiilor disponibile și a evaluării procesului de dezinflație, reducerea dobânzii cu 0,25% a fost cea mai bună decizie de luat acum.
„Este un fapt că activitatea economică s-a situat — pe baza indicatorilor disponibili — puţin sub aşteptările noastre”, a spus ea, când a fost întrebată de cei de la CNBC de ce BCE nu a optat pentru o reducere de jumătate de punct procentual.
Un alt factor important a fost prognoza de creștere economică pentru zona euro. BCE a redus estimarea de creștere a PIB-ului pentru 2024 de la 0,9% la 0,8% din cauza cererii interioare mai slabe.
ȘTIREA INIȚIALĂ
BCE a redus dobânzile pentru a treia oară anul acesta
Banca Centrală Europeană (BCE) a redus dobânzile pentru a treia oară anul acesta cu scopul de a ajuta economia care încetinește și de a controla inflația. De pe 23 octombrie 2024, dobânda pentru depozitele bancare va scădea la 3,25%, iar dobânzile pentru împrumuturi și alte operațiuni financiare vor scădea și ele la 3,40% și 3,65%.
BCE nu a spus clar ce va face în viitor, dar a menționat că va lua deciziile treptat, de la o întâlnire la alta. Totuși, piețele se așteaptă ca BCE să continue să reducă dobânzile în următoarele luni pentru a sprijini economia. Datele despre inflație arată că lucrurile merg bine în încercarea de a o reduce. Totuși, prognozele inflației sunt influențate de faptul că economia a început să scadă mai mult decât se așteptau experții. Inflația de bază este un indicator important pentru BCE când ia decizii legate de politica monetară.
În același timp, piața muncii rămâne tensionată, sindicatele cer salarii mai mari, costurile energiei și prețurile serviciilor continuă să crească rapid. Toate acestea sugerează că inflația ar putea rămâne destul de ridicată pentru o perioadă.
„Datele privind inflaţia arată că procesul dezinflaţionist este pe calea cea bună. Perspectivele privind inflaţia sunt de asemenea afectate de recentele date surprinzătoare privind declinul activităţii economice”, se arată în comunicatul transmis de reprezentanții Băncii Centrale Europene (BCE).
În zona euro, inflația anuală a scăzut la 1,7% luna trecută
Conform Eurostat, rata inflației anuale în Uniunea Europeană (UE) a scăzut în septembrie la 2,1%, față de 2,4%, cât era în august. Cu toate acestea, România are, pentru a șaptea lună consecutiv, cea mai mare inflație din UE.
În septembrie, țările din UE cu cele mai mici rate ale inflației au fost Irlanda (0,0%), Lituania (0,4%) și Slovenia și Italia (ambele cu 0,7%). La polul opus, cele mai mari rate de inflație au fost în România (4,8%), Belgia (4,3%) și Polonia (4,2%). Comparativ cu august 2024, inflația anuală a scăzut în 20 de țări, inclusiv în România, unde a scăzut de la 5,3% la 4,8%. În două țări a rămas la același nivel, iar în cinci state a crescut.
În zona euro, inflația anuală a scăzut de la 2,2% în august la 1,7% în septembrie. Inflația de bază (care exclude prețurile pentru energie și alimente) a scăzut ușor, de la 2,8% la 2,7%. Un alt indicator care exclude și prețurile la țigări și alcool a înregistrat aceeași scădere, de la 2,8% la 2,7%.