Banca Centrală Europeană nu are în vedere astfel de achiziții, spune Philip Lane în cadrul unui interviu acordat publicației germane Sueddeutsche Zeitung.
”BCE şi eurosistemul au economişti excelenţi în politică monetară, aşa că totul este luat în considerare la un anumit nivel”, a afirmat Philip Lane.
Economistul a adăugat că aceste măsuri ”nu se află în cutia noastră cu instrumente. Cutia noastră de instrumente active este o combinaţie de dobânzi pe termen scurt, achiziţii de active, credite ţintite şi recomandările noastre”.
Banca Centrală Europeană: Zona euro se confruntă cu dificultăți mai dure
La începutul lunii octombrie, economistul șef al Băncii Centrale Europene a declara, în cadrul unui interviu pentru The Wall Street Journal, că o rată a inflaţiei de 1,3% aşteptată în 2022 este “departe” de obiectivul ţintă al Băncii Centrale Europene (BCE), respectiv o creştere a preţurilor mai mică, dar apropiată de 2%.
“Următoarea fază va fi mai dură. Întrebarea cheie – şi de aceea există atât de multă incertitudine – este: cât de rapid ar putea fi actuala dinamică stabilizată, în condiţiile creşterii numărului de cazuri?”, declara atunci economistul șef al Băncii Centrale Europene, Philip Lane.
Economia euro a înregistrat un declin
Datele preliminare publicate recent de Eurostat arată că economia zonei euro a înregistrat un declin de 12,1% în trimestrul doi din 2020, cea mai semnificativă scădere de când se publică aceste date, respectiv 1995. BCE previziona un recul de 13%.
Ca răspuns la cea mai mare contracţie a economiei din istoria recentă, BCE a început să cumpere mai cantităţi de obligaţiuni şi, de asemenea, plăteşte băncile pentru ca acestea să acorde credite, totul în încercarea de a salva economia blocului comunitar.
BCE şi-a confirmat disponibilitatea de a continua programul de achiziţii de titluri de stat (PEPP) atâta timp cât persistă efectele pandemiei. Acest plan de sprijinire a economiei în valoare totală de 1.350 miliarde euro ar urma să se întindă până în luna iunie 2021.
Sursă foto: Dreamstime
